Ofensiva Israelului împotriva Iranului are un impact tot mai mare asupra economiei israeliene, cu un cost măsurat deja în zeci de miliarde de șekeli, care reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB) și contribuie la sporirea datoriei publice a țării, o factură ce crește cu fiecare zi care trece din conflict, informează luni EFE.
‘Costul economic al războiului provine din trei factori principali: cheltuielile militare directe, pagubele cauzate de atacurile iraniene asupra infrastructurii și locuințelor de pe teritoriul israelian și paralizarea parțială a activității economice în diverse sectoare’, a explicat pentru EFE economistul israelian Esteban Klor, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Conform calculelor israeliene, războiul costă în jur de 20 de miliarde de șekeli (5,5 miliarde de euro) pe săptămână, ceea ce înseamnă că, după două săptămâni de lupte, impactul cumulativ se apropie deja de 40 de miliarde de șekeli (peste 11 miliarde de euro), aproape 2% din produsul intern brut (PIB) al Israelului.
Un sistem defensiv extrem de scump
O parte din cheltuielile militare sunt legate de utilizarea intensivă a sistemelor de apărare antirachetă. Israelul folosește diverse interceptoare ale căror costuri variază în funcție de tipul de amenințare: rachetele din sistemul Domul de Fier costă în jur de 150.000 de dolari fiecare; rachetele din sistemul Praștia lui David costă în jur de 1,5 milioane de dolari; iar rachetele din sistemul Arrow, concepute pentru a intercepta rachete cu rază lungă de acțiune, pot ajunge la 3 milioane de dolari pentru un interceptor.
Aceste cifre corespund doar prețului proiectilelor și nu includ costul bateriilor sau al lansatoarelor.
Klor amintește că, în războiul de 12 zile cu Iranul din iunie 2025, potrivit estimărilor, costul zilnic s-a situat la aproximativ 2 miliarde de șekeli (550 de milioane de euro), cu un impact total de aproape 25 de miliarde de șekeli (aproape 7 miliarde de euro) dacă se adaugă atât cheltuielile directe, cât și scăderea producției.
O parte din costul crescut al ofensivei actuale, indică acest expert, se explică prin faptul că Israelul menține simultan și alte fronturi deschise, în special confruntarea cu gruparea șiită libaneză Hezbollah la granița de nord.
Deficitul public, peste 5%
În ceea ce privește visteria publică, afirmă Klor, conflictul pune presiune și asupra finanțelor statului.
Economistul a subliniat că noul buget aprobat de guvernul israelian pentru 2026 anticipează o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, cu o investiție de 38 de miliarde de șekeli (10,6 miliarde de euro), care însă nu acoperă toate costurile generate de război.
În plus, o parte semnificativă a impactului economic (cum ar fi pierderile de producție din cauza opririi activităților în timpul stării de urgență) nu se reflectă direct în bugetul de stat.
Potrivit lui Klor, deficitul public, inițial prognozat la aproximativ 3,9% din PIB, va ‘depăși probabil 5%’ din cauza creșterii cheltuielilor și a lipsei actuale de măsuri pentru compensarea acestora prin tăieri de cheltuieli sau prin creșteri de impozite.
Economistul atribuie această situație parțial contextului politic intern, marcat de un an electoral în care guvernul evită implementarea unor măsuri nepopulare.
Creșterea deficitului se va traduce, în mod previzibil, într-o creștere a datoriei publice în următorii ani. Înainte de izbucnirea războiului din Gaza, după atacul brutal al grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie 2023, datoria Israelului era echivalentă cu aproximativ 60% din PIB-ul său.
Cu toate acestea, impactul cumulativ al diferitelor conflicte și creșterea cheltuielilor militare ar putea face ca datoria să ajungă la peste 70% din PIB, conform estimărilor lui Klor.
O problemă pe termen lung
Economistul a subliniat că problema nu se limitează la viitorul apropiat. În opinia sa, cheltuielile pentru apărare vor rămâne probabil ridicate în următorul deceniu, obligând Israelul să găsească modalități de a finanța acest efort fără a pune în pericol creșterea economică.
Printre posibilele soluții, Klor a subliniat necesitatea promovării unor reforme care să stimuleze creșterea economică și să extindă participarea pe piața muncii, de exemplu, în cadrul comunității ultraortodoxe.
De asemenea, el a avertizat asupra unui alt fenomen care îi îngrijorează pe unii economiști: creșterea emigrării israelienilor cu înaltă calificare.
În ceea ce privește impactul factorilor externi, cum ar fi scumpirea petrolului din cauza tensiunilor regionale și a crizei din Strâmtoarea Ormuz, economistul consideră că efectul acestora va fi relativ limitat în comparație cu costul direct al conflictului.
‘Israelul importă petrol, dar are și propria producție de gaze naturale, ceea ce contribuie la atenuarea impactului energetic’, a explicat el.
Cu toate acestea, principala provocare economică rămâne costul direct al unui război pe care autoritățile israeliene, deocamdată, nu par să se grăbească să-l încheie.
