Premierul belgian Bart De Wever dorește ca Uniunea Europeană să-și ”normalizeze relațiile cu Rusia” pentru a avea din nou acces la energie mai ieftină, poziție în contrast cu cea a UE de a exercita presiune maximă asupra Moscovei pentru a susține Ucraina în războiul cu Rusia și pe această cale, nu doar prin ajutor economic și militar, relatează luni agenția EFE.
”Întrucât noi nu reușim să reprezentăm o amenințare pentru (președintele rus Vladimir) Putin trimițând arme Ucrainei și nu putem asfixia economic Rusia fără sprijinul SUA, ne mai rămâne o singură metodă: să ajungem la un acord” cu Rusia, a explicat premierul Bart De Wever într-un interviu acordat ziarului belgian L’Echo.
”Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitărizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a adăugat șeful guvernului belgian.
Există lideri europeni care și-au exprimat acordul cu această poziție, dar ”niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a remarcat el. În opinia sa, ”trebuie pus capăt conflictului (din Ucraina) în interesul Europei, fără a fi naivi în privința lui Putin”.
Remarcile șefului guvernului belgian survin după ce Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbării aprovizionării cu petrol în contextul războiului din Orientul Mijlociu, o măsură care îngrijorează UE, întrucât aceasta consideră că Rusia va obține venituri suplimentare cu ajutorul cărora își va putea finanța armata.
Întrebat despre aceste declarații ale premierului belgian, comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a amintit luni că UE a decis deja ”că nu dorește să importe energie rusească”.
Este ”extrem de important” ca UE să continue pe această cale, a susținut același comisar european, invocând drept argumente că blocul comunitar ”nu poate ajuta indirect la finanțarea războiului ilegal al Rusiei” și nici nu trebuie să-i permită lui Putin să folosească din nou energia ca ”armă” sau instrument de șantaj.
Ministrul de externe belgian, Maxime Prevot, s-a distanțat și el de șeful guvernului din care face parte, estimând că, deși dialogul cu Rusia este necesar, ”acesta nu este același lucru cu normalizarea” relațiilor, iar aici este o ”diferență esențială”. Totuși, atât premierul De Wever cât și ministrul de externe Prevot au subliniat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina se menține intact.
Premierul Bart De Wever a blocat la sfârșitul anului trecut un plan al Comisiei Europene de confiscare a activelor rusești blocate în UE în urma sancțiunilor impuse Rusiei și de a finanța cu aceste active un așa-numit ”împrumut de reparații” de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Majoritatea acestor fonduri sunt depozitate în Belgia, țară care ar fi fost astfel prima expusă posibilelor represalii ale Moscovei.
Prin urmare, Comisia Europeană și liderii europeni au renunțat la acest plan și au ales ca alternativă finanțarea acestui împrumut prin emiterea de datorie comună. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre, iar Ucraina va trebui să-l ramburseze numai dacă Rusia îi va plăti ”reparații de război”, lucru greu de presupus că se va întâmpla.
Trei dintre statele UE, respectiv Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, au cerut și au obținut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, amenințând că în caz contrar l-ar putea bloca prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a estimat că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final. Împrumutul este deocamdată blocat, în urma unui veto opus tot de Orban ca represalii față de oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.
