Majoritatea lucrărilor pentru care România se află, astăzi, în infringement pe depozitele de deșeuri neconforme nu sunt proprietatea statului, și încercăm să descâlcim tot hățișul juridic care este în jurul acestor gropi de gunoi, a afirmat, marți, la dezbaterile din Comisiile pentru buget-finanțe ale Parlamentului, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
‘Avem în momentul de față banii prevăzuți pentru depozitul (de deșeuri, n.r.) de la Doba, adică se pot începe lucrările acolo de către autorități. Majoritatea absolută a lucrărilor pentru care România se află astăzi în infringement (pentru gropile de gunoi neconforme, n.r.) nu sunt proprietatea statului. Practic, noi avem niște probleme juridice, niște încrengături juridice cu niște operatori care ar fi trebuit să își ducă la îndeplinire niște obligații care nu pot fi preluate de stat. Adică nu poate statul să vină să dea banii necesari pentru îndeplinirea obligațiilor de către operatorii privați. Ce putem noi să facem este să încercăm, pe de o parte, să descâlcim tot hățișul juridic care este în jurul acestor gropi de gunoi. Sunt foarte multe procese în momentul de față pe o parte semnificativă din aceste gropi. Românii nu trebuie să plătească pentru incapacitatea și incompetența sau poate chiar corupția unor operatori care au deschis respectivele gropi și ne-au lăsat cu procedurile de infringement, iar după aia n-au mai făcut absolut nimic să le și închidă’, a punctat Buzoianu.
În ceea ce privește bugetul pe acest an al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ministra de resort a precizat că cerința maximă solicitată Ministerului Finanțelor ar fi în sumă de 3,5 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde de lei pentru proiectele mutate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către AFM.
‘După ce va fi aprobat bugetul în Parlament, vor mai fi, sper eu, maximum două-trei săptămâni, până când vom cădea de acord cu Ministerul Finanțelor și pe legea bugetului pentru AFM. AFM are o lege separată, are un act normativ separat, care trebuie să fie aprobat, ca să poată să fie aprobate proiectele și să poată să fie alocați banii pe ele. Noi, maximal, am vrea trei miliarde și jumătate (de lei. n.r.), dar nu cred că vor fi trei miliarde și jumătate alocate pe AFM, anul acesta. Depinde foarte mult care va fi suma pe care o va aloca Ministerul Finanțelor, pentru că în funcție de această sumă vom avea și noi discuții despre ce proiecte să prioritizăm’, a explicat Diana Buzoianu.
Ea a menționat că prioritizate vor fi proiectele mutate de pe PNRR pe AFM, care anul acesta ar avea nevoie de minimum un miliard și jumătate și care au șantiere deschise.
‘Vă spun încă de pe acum că sunt două proiecte care sunt din start prioritizate. Unul se referă la proiectele care au fost mutate de pe PNRR pe AFM, care anul acesta ar avea nevoie măcar de un miliard și jumătate. Vorbim de proiecte care au șantiere deschise. Deci, aici vorbim de proiecte care, dacă nu primesc anul acesta plăți, rămânem cu șantiere și cu gropi deschise în toată țara. Sunt proiecte absolut vitale pentru inclusiv infrastructura de colectare, de selectare a deșeurilor, proiecte de apă-canal, proiecte foarte importante’, a declarat șefa de la Mediu.
Aceasta a adăugat că, în acest an, ministerul de resort are în plan lansarea unui proiect nou de apă-canal, pentru că avem deja procedura de infringement pe ape și este necesar să dăm drumul la niște proiecte care să rezolve această problemă cu care ne confruntăm de ani de zile.
Bugetul MMAP pentru anul 2026 a fost avizat, marți, de Comisiile pentru buget-finanțe ale Parlamentului, în forma propusă de Guvern și cu toate cele șapte amendamente respinse, cu 34 de voturi ‘pentru’, 13 voturi ‘împotrivă’ și nicio abținere.
Conform datelor oficiale, în anul 2026, MMAP va avea un buget de 5,9 miliarde de lei, cu o creștere cu 12,79% a creditelor bugetare, comparativ cu execuția preliminată de la 31 decembrie 2025, datorată în principal alocărilor aferente implementării proiectelor cu finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 se află marți în dezbaterea Comisiilor reunite de buget-finanțe de la Camera Deputaților și Senat, parlamentarii urmând să întocmească rapoarte pe fiecare ordonator de credite.
Ședința de plen comun pentru dezbaterea celor două proiecte este programată pentru miercuri de la ora 16:00 și va continua joi, când va fi și votul final.
Guvernul a adoptat, joia trecută, proiectul de buget pentru anul 2026, construit pe o creștere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB, și o inflație prognozată la o rată medie anuală de 6,5%.
Citeşte şi:
* LIVE UPDATE Comisiile reunite de buget-finanţe dezbat bugetul de stat pe anul 2026
