Membrii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dat, marți, aviz pozitiv propunerii ministrului Justiției de numire a lui Marius-Ionel Ștefan pentru funcția de procuror șef adjunct al DNA, cu cinci voturi ”pentru” și un vot ”împotrivă”.
În schimb, Marinela Mincă a primit aviz negativ – un vot ”pentru” și cinci ”împotrivă” – pentru ocuparea unui al doilea post de procuror șef adjunct al DNA.
***
În timpul interviului susținut la CSM, Marinela Mincă a fost întrebată de unul dintre membrii Secției, Claudiu Sandu, dacă apreciază că deciziile Curții Constituționale pe prescripție au creat ”un risc sistemic de impunitate în Justiția din România”.
”Din păcate, opinia mea nu contează, pentru că jurisprudența a arătat altceva. Este o problemă cu aceste decizii. La noi, instituția prescripției este trecută în partea specială a Codului penal. Deci, este o instituție de drept penal. Potrivit Constituției, este susceptibilă a fi aplicată legea penală mai favorabilă. Tot potrivit Constituției, în caz de neconcordanță între tratatele internaționale și cele interne, au prioritate cele internaționale, dar cu excepția în care sunt măsuri mai favorabile în dispozițiile naționale sau în Constituție”, a răspuns Marinela Mincă.
Problema cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a adăugat ea, a fost că nici acelea nu exceptează sau nu impun ocolirea deciziilor CCR, în măsura în care s-ar duce atingere art.7 din Convenție, care se referă la legalitatea pedepsei și previzibilitatea legii penale.
”Prin urmare, suntem într-un cerc vicios, pentru că degeaba ai un risc sistemic, dacă la noi prescripția este o instituție de drept penal special și este susceptibilă aplicarea legii penale mai favorabile. În astfel de ipoteză, protecția internă este mai mare decât protecția externă și, cumva, degeaba avem decizii ale CJUE, dacă ele rămân cumva fără finalitate”, a argumentat Marinela Mincă.
”În concluzie, Curtea de Justiție a UE este degeaba. Întrebarea mea țintește opinia dumneavoastră ca jurist, care a lucrat 30 de ani. Ce mesaj transmiteți colegilor dumneavoastră, când spuneți că opinia lor nu contează”, a insistat Claudiu Sandu.
”Da, dar am decizii ale Înaltei Curți în materie de unificare a jurisprudenței, care mă contrazic. Adică, eu pot să am o opinie. Da, produc un risc sistemic”, a recunoscut Mincă.
Întrebarea vine în contextul în care Marinela Mincă este în prezent șefa Secției Judiciare din cadrul DNA și coordonează procurorii care pledează în sălile de judecată, iar deciziile Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție au dus la închiderea a mii de dosare, pe motiv că faptele imputate inculpaților s-au prescris.
De asemenea, Marinela Mincă a fost întrebată cine a retras anul trecut, de pe rolul Instanței supreme, un recurs în casație într-un dosar preluat de la Curtea de Apel Constanța, în care judecătorii se pregăteau să sesizeze CJUE cu o întrebare preliminară privind prescripția răspunderii penale, dosar în care magistrații solicitaseră un punct de vedere și de la DNA.
Marinela Mincă a răspuns că decizia de retragere a acelui recurs în casație a aparținut lui Marius Voineag, în calitatea sa de șef al DNA, contrazicând astfel declarația dată de acesta la interviul susținut săptămâna trecută la CSM, când a spus că decizia a aparținut Secției Judiciare.
”Vreau să vă spun că procurorul șef de Secție nu are în atribuții să retragă căile de atac. Dacă este vorba de un recurs în casație, potrivit art.436 alin.5, el a fost retras de procurorul șef Direcție, în calitate de procuror ierarhic superior. Bănuiesc că s-a discutat la nivel de conducere. Din câte îmi amintesc, erau ultimele două recursuri în casație. Noi am avut vreo 100 și ceva de recursuri în casație, care au fost respinse și acestea erau ultimele două. S-a discutat la nivel de conducere și s-a hotărât retragerea acestor două recursuri”, a spus Marinela Mincă.
”Întrebarea prezintă relevanță pentru că a fost adresată și procurorului șef de Direcție (Marius Voineag, n.r.), săptămâna trecută, și a afirmat că acest recurs a fost retras de Secția Judiciară”, i-a replicat Sandu.
”Nu. Secția Judiciară nu poate să retragă. Avem dispozitiv expres în Codul de procedură penală. Se pot vedea și adresele. Nu procurorul șef Secție este cel care retrage. Încerc să găsesc argumente pentru care au fost retrase. Erau ultimele două, dintr-o sută și ceva care fuseseră respinse. Retragerea cred că a avut loc la începutul anului trecut”, a răspuns Mincă.
***
În cazul lui Marius-Ionel Ștefan, în prezent procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Pitești, o parte dintre membrii Secției de la CSM i-au spus că nu înțeleg anumite formulări din proiectul său de management, iar alte capitole lipsesc.
”Ca o primă observație, aș vrea să spun că nu am găsit în proiectul dumneavoastră nicio frază care să mă provoace să vă pun o întrebare, plecând de la ceea ce ați gândit dumneavoastră acolo. Din păcate, la acest nivel, genul de proiect cu care trebuie venit trebuie să indice viziune, chiar dacă este de adjunct. În comparație cu alte proiecte de acest gen, hai să spun că e conformist”, i-a spus Daniel Horodniceanu, care i-a pus totuși câteva întrebări.
Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări puse de Claudiu Sandu, Marius-Ionel Ștefan a declarat că nu ar fi ‘oportun’ ca un inspector de la Inspecția Judiciară să aibă un acces general la dosarele aflate în lucru la DNA.
”În principiu, urmărirea penală nu este publică și, până la urmă, ce conține exact un dosar trebuie să cunoască procurorul, ofițerul de poliție cu care lucrează și eventual judecătorul de drepturi și libertăți. Da, poate fi dat un acces, dar nu unul general, poate unul punctual pe anumite verificări. Nu văd oportun un acces global”, a declarat Marius-Ionel Ștefan.
***
După două săptămâni de audieri, bilanțul de la CSM este următorul:
* Din opt candidați propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu, doar Codrin Horațiu Miron (șef al DIICOT), Viorel Cerbu (șef al DNA) și Marius-Ionel Ștefan (procuror șef adjunct al DNA) au reușit să obțină aviz favorabil din partea Consiliului.
* Cristina Chiriac – propusă pentru funcția de procuror general, Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru procuror-șef adjunct al DIICOT și Marinela Mincă – propusă procuror șef adjunct al DNA au primit aviz negativ.
* Alex Florența, candidat la funcția de procuror șef adjunct al DIICOT, și Marius Voineag – pentru adjunct al procurorului general sunt la balotaj (trei voturi ”pentru” și trei ”împotrivă”), în cazul lor votul în CSM urmând a se repeta.
Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
