Misiunea de audit financiar efectuată de către Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Buzău, în anul 2024 la nivelul municipiului Buzău a evidențiat cheltuieli salariale nejustificate, scăderi eronate ale unor creanțe, sume plătite în plus sau nedatorate de contribuabili și un sistem de închiriere a bicicletelor în care, pentru fiecare leu încasat din închiriere, administrația a cheltuit 10,93 lei pentru mentenanță și reparații.
Conform raportului Curții de Conturi întocmit în luna martie, în urma auditului efectuat asupra situațiilor financiare raportate de către municipiul Buzău pentru anul 2024, au fost constatate erori cu influențe semnificative, dar nu generalizate.
‘Majorarea, în perioada ianuarie 2023-februarie 2024, cheltuielilor cu salariile cu sumă de 177.906 lei prin acordarea și plata de sporuri la salariului de bază între 10% – 30%, pentru 8 persoane nominalizate în echipa de implementare a proiectului (…), deși în această perioadă nu au fost transmise către finanțator rapoarte trimestriale/semestriale care să ateste implementarea proiectului. (…) Din verificările efectuate s-a constatat că debite în sumă de 524.307 lei datorate de contribuabili pentru care s-a deschis procedura de insolvență și debite în sumă de 149.016 lei datorate de contribuabili aflați în faliment au fost scăzute eronat din evidența contabilă și înregistrate în contul extrabilanțier. (…) Sume ce totalizează 145.773 de lei, plătite în plus sau nedatorate de contribuabilii, care nu au fost compensate sau nu au fost restituite la cerere și pentru care s-a prescris termenul de a solicita restituirea, nu au fost scăzute din evidența fiscală și contabilă, ceea ce a condus la supraevaluarea capitalului propriu din bilanț’, se arată în raportul Curții de Conturi.
Documentul face referire și la efectuarea din bugetul propriu al anului 2024 de plăți în sumă de peste 1,5 milioane de lei pentru servicii de mentenanță, operare, întreținere și integrare a sistemului de închiriere a bicicletelor ‘Velocity Buzău’, cu neasigurarea unei bune gestiuni financiare.
‘Potrivit regulamentului, tariful de închiriere aprobat este de 1 leu/30 minute. (…) În urma verificărilor efectuate asupra modului de implementare și derulare a programului de mobilitate urbană, utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor în Municipiul Buzău s-a constatat că: pentru fiecare leu încasat din închirierea bicicletelor, Municipiul Buzău a cheltuit 10,93 lei pentru mentenanță și reparații și, de asemenea, un nivel redus de utilizare a sistemului de închiriere de biciclete (în lunile de iarnă, activitatea este suspendată), ceea ce indică un randament scăzut al investiției. Modul de funcționare a sistemului alternativ de mobilitate urbană nu este sustenabil din punct de vedere financiar și contravine principiilor de bună gestiune a banilor publici, iar fondurile alocate nu și-au atins scopul de a crea un serviciu eficient, ci au generat cheltuieli semnificative din bugetul local’, se mai precizează în raport.
Raportul de audit financiar mai arată faptul că administrația locală nu ar fi analizat cauzele care au condus la obligarea, în baza unei sentințe judecătorești, la plata sumei de peste 700.000 de lei reprezentând penalități pentru plata cu întârzierea obligațiilor asumate prin contractele de lucrări încheiate și atribuirea a două contracte de achiziții publice prin cumpărare directă fară a fi respectate prevederile legale referitoare la utilizarea catalogului electronic pus la dispoziție de SEAP, motiv pentru care au fost dispuse mai multe măsuri de remediere.
În context, primarului din Buzău, Constantin Toma, a afirmat că dacă au existat erori în situația financiară vor fi îndreptate, iar în legătură cu sistemul de închiriere a bicicletelor, acesta reprezintă o investiție care nu urmărește un profit, ci încurajarea cetățenilor de a folosi mai puțin autoturismele, cu scopul îmbunătățirii sănătății.
‘La partea de biciclete, este un serviciu public. Transportul în comun cu autobuzele este subvenționat cu 70%, iluminatul public nu-l putem opri, și aceste biciclete nu au fost proiectate să iasă cu profit, ci să încurajeze mersul pe jos, pentru sănătate, pentru mai puțină poluare. Nu s-a reținut niciun fel de pagubă, marea majoritate a serviciilor publice, dacă le iei sub aspect pierdere/câștig sunt în pierdere cel puțin la început, pierdere în bani, dar câștig pe sănătate. Dacă s-a întâmplat să fie vreo greșeală, se recuperează sumele’, a declarat, pentru AGERPRES, edilul.
