Curtea de Apel București a respins definitiv, joi, contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și a dispus începerea judecății pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu.
Trimis în judecată de DNA în aprilie 2024, dosarul lui Dan Dungaciu a rămas aproape doi ani în procedura de cameră preliminară la Tribunalul București și la Curtea de Apel, după ce un magistrat de la tribunal a avut nevoie de un an și patru luni (septembrie 2024 – ianuarie 2026) pentru a motiva o decizie, deși Codul de procedură penală recomandă un termen de 60 de zile.
De profesie sociolog, Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, constând în aceea că, în calitate de director al Institutului de Științe Politice și Relații internaționale ‘Ion I. C. Brătianu’ (ISPRI), instituție publică aflată în subordinea Academiei Române, cu intenție, prin încălcarea dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și HG 451/2000 privind abilitarea Academiei Române și a unităților aflate în subordine de a închiria bunuri imobile sau părți disponibile, a semnat un contract de împrumut de folosință, în data de 07.06.2017, contractul de comodat nr.151/30.10.2017 și două acte adiționale la contractul de comodat, respectiv nr.1/30.10.2019 și nr.2/30.10.2021, încheiate între ISPRI, în calitate de comodant și Asociația ‘Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică’ (LARICS), în calitate de comodatar, prin care au fost date spre folosință, cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice, două spații situate într-un imobil, respectiv o cameră în suprafață de 50 mp și o altă cameră în suprafață de 46 mp, ambele aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Academiei Române și în folosința ISPRI.
Conform actelor de la dosar, DNA susține că, prin semnarea acelor contracte fără licitație, Dan Dungaciu a produs o pagubă Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ‘Ion I.C. Brătianu’ în cuantum de 101.607 lei, reprezentând echivalentul chiriei care nu a fost percepută de ISPRI unei persoane juridice de drept privat (asociație), pentru cedarea folosinței unor spații și obținând totodată un folos patrimonial necuvenit Asociației LARICS.
În timpul dezbaterilor de la tribunal, Dan Dungaciu s-a apărat susținând că stabilirea sediului Asociației LARICS a fost pur formală, în scopul dobândirii personalității juridice, în realitate camera respectivă păstrându-și destinația inițială, în sensul că în acea încăpere și-au desfășurat în continuare activitatea angajații ISPRI. Scopul pentru care a fost înființată Asociația LARICS ar fi fost acela de a desfășura o activitate de obținere de fonduri private și de a implica și sprijini ISPRI în acțiunile sale prin evenimente, seminarii etc.
Dungaciu le-a mai spus judecătorilor că, urmare a înființării Asociației LARICS, au fost obținute fonduri prin care s-au organizat evenimente, cercetări științifice, dezbateri, mese rotunde etc. De asemenea, Asociația LARICS nu a desfășurat vreo activitate publică în care să nu fie în prim-plan promovat ISPRI.
În plus, el a declarat în instanță că nu a avut reprezentarea faptului că și-ar îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu și a afirmat că rechizitoriul DNA ‘abundă în aprecieri contradictorii, nesusținute de probe’.
În septembrie 2024, un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul București a constatat legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței cu rechizitoriul DNA, decizie menținută joi de Curtea de Apel București, prin respingerea contestației depuse de Dan Dungaciu.
