În fiecare an, la 20 martie, se marchează Ziua internațională a francofoniei, sub egida Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), precum și Ziua limbii franceze, în organizarea ONU. Ambele zile sunt dedicate milioanelor de persoane din țările francofone, dar și din acele țări unde limba franceză este mai puțin răspândită.
Tema din 2026 a zilei este ‘Génération paix? La contribution de la jeunesse a un monde plus apaisé’ / ‘Generația Pace? Contribuția tinerilor la o lume mai pașnică’, dorind să stimuleze reflecția asupra rolului tinerilor în fața crizelor care zguduie lumea, potrivit https://www.francophonie.org.
La 26 februarie 2026, cu ocazia celei de-a 20-a selecții a Premiului celor cinci continente ale francofoniei – ediția 2026, cinci opere au fost reținute printre finaliste: ‘Le sens de la fuite’ de Hajar Azell; ‘Les beliers’ de Ahmed Fouad Bouras; ‘Cette vieille chanson qui brule’ de Alexandre Lenot; ‘Pays amer’ de Georgia Makhlouf; ‘Mourir de froid, c’est beau, c’est long, c’est delicieux’ de Nathalie Plaat.
Noua ediție a raportului OIF, intitulată ‘Limba franceză în lume’, a fost lansată oficial la 16 martie 2026 în Quebec. Publicat de Observatorul Limbii Franceze al OIF, cu apariție de patru ori pe an, raportul oferă o analiză aprofundată a utilizării limbii și a evoluției acesteia în contexte socio-lingvistice. Totodată, acesta actualizează datele de referință pentru măsurarea vitalității limbii franceze în dimensiunile sale demografice, economice, educaționale, culturale și digitale, mai indică sursa citată.
Din punct de vedere statistic, există circa 396 de milioane de francofoni în lume, în timp ce 90 de state fac parte din Organizația Internațională a Francofoniei. De asemenea, limba franceză este a 5-a limbă cea mai vorbită din lume, după chineză, engleză, spaniolă și arabă și a 4-a limbă utilizată pe internet, conform https://www.francophonie.org/.
Data de 20 martie marchează semnarea, în 1970, la Niamey (Niger), a tratatului referitor la crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), devenită, în 2005, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), conform site-urilor http://www.mae.ro și https://en.unesco.org/.
***
Limba franceză a ocupat întotdeauna un loc important printre limbile de circulație internațională, fiind mai întâi un simbol al culturii și creativității, apoi un vector al democrației și umanismului, valori pe care UNESCO intenționează să le promoveze. UNESCO promovează franceza, una dintre cele șase limbi oficiale și una dintre cele două limbi de lucru ale sale, scrie https://www.un.org/.
Termenul de ‘francofonie’ a fost introdus în 1880 de geograful Onesime Reclus și se referea la o clasificare a popoarelor în funcție de criteriul limbii, termenul desemnând ideea unei comunități de oameni, răspândiți în toată lumea și vorbind limba franceză, scrie https://www.francophonie.org/.
Francofonia poate desemna pe de o parte comunitatea vorbitorilor de limbă franceză, iar pe de altă parte, francofonia instituțională organizată, care își propune să promoveze limba franceză la nivel internațional, în principal prin mijloace politice și culturale.
Până în anii ’60, francofonia s-a manifestat pe dimensiunea sa culturală, grație uniunilor de scriitori și jurnaliști precum Asociația scriitorilor de limbă franceză sau Uniunea Internațională a jurnaliștilor și a presei (în prezent, Uniunea Presei francofone).
Un prim pas concret spre instituționalizarea francofoniei a fost făcut în 1969, când a avut loc prima Conferință a statelor francofone, sub egida lui Andre Malraux, ministru al Culturii în epocă. Conferința s-a finalizat cu crearea, la 20 martie 1970, a Agenției de cooperare culturală și tehnică (ACCT), un organism interguvernamental, care va deveni, în 1995, Agenția interguvernamentală a Francofoniei, iar în 2005, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), conform larousse.fr.
Alte exemple de demersuri privind afirmarea francofoniei pe dimensiunea culturală și politică sunt date de inițiative precum: Festivalul panafrican al cinematografiei (anii ’70), Centrul de Cultură și Animație Culturală (1986), Premiul celor cinci continente ale Francofoniei (2001) etc.
În 2000, a fost adoptat primul text normativ al Francofoniei – Declarația de la Bamako – în ceea ce privește practicile democrației, drepturilor și libertăților. Astfel, Francofonia dispune de pârghii constrângătoare pentru membrii organizației care nu respectă valorile promovate de organizație.
Prin crearea Organizației Internaționale a Francofoniei, în 2005, cu scopul de acționa pentru promovarea limbii franceze și menținerea statutului ei de limbă internațională, cu ajutorul Cartei francofoniei (2005), francofonia avea să capete un caracter instituțional unitar.
În prezent, politica francofonă este manifestată, la nivel instituțional, prin intermediul a trei entități: Conferința șefilor de stat și de guvern ai statelor în care se vorbește franceza (summit) și care se reunește o dată la doi ani; Conferința ministerială a francofoniei care reunește miniștrii de externe; Consiliul permanent al francofoniei.
România a devenit membră cu drepturi depline a comunității statelor și guvernelor având în comun limba franceză în 1993, potrivit mae.ro.
România este un membru important al mișcării francofone, fiind desemnată în 2007, de secretarul general al Francofoniei, ‘stat-far al francofoniei’ în regiunea Europei Centrale și de Est.
Reprezentanța regională OIF pentru Europa Centrală și de Est (REPRECO) are sediul la București. Un Acord de sediu cu OIF, semnat în marja Sommet-ului Francofoniei de la Erevan (2018), a intrat în vigoare în 2020. Fostul ministru român al Educației Sorin Cîmpeanu a fost ales, în 2021, președinte al Agenției Universitare a Francofoniei, pentru un nou mandat de patru ani (2021-2025).
În cadrul Adunării Generale a Agenției Universitare a Francofoniei, desfășurată la Dakar (Senegal), în perioada 2-6 noiembrie 2025, profesorul Alioune Badara Kandji, rectorul Universității Cheikh Anta Diop din Dakar și cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, a fost ales președinte al Agenției Universitare a Francofoniei pentru un mandat de patru ani, conform https://news.ubbcluj.ro/.
În ceea ce privește promovarea limbii franceze în România, aceasta își păstrează statutul de a doua limbă modernă cea mai vorbită din România (mai mult de un milion de vorbitori). În învățământul primar și secundar, aproximativ 88% dintre elevi învață limba franceză drept prima sau a doua limbă străină.
Și în spațiul universitar, francofonia este foarte dinamică în cadrul unei rețele de universități și institute de cercetare membre ale AUF (Agence universitaire de la Francophonie), care oferă programe de studii în limba franceză. Agenția Universitară a Francofoniei (AUF – www.auf.org) este asociația unităților de învățământ superior și de cercetare, reunind 990 de universități, rețele universitare și centre de cercetare științifică care folosesc limba franceză, în 118 țări. Prezentă în 40 de țări, AUF are o rețea de 59 de reprezentanțe locale. Sediile centrale sunt la Montreal și Paris, mai scrie site-ul mae.ro/.
