Ecosistemele din Europa răspund deja la încălzirea climatică, cele mai rapide schimbări, de până la cinci ori mai pronunțate, fiind înregistrate în zonele alpine, inclusiv în Carpați, arată un studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature de o echipă din care fac parte și cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Potrivit unui comunicat al UBB transmis vineri, studiul se bazează pe analiza a peste 6.000 de suprafețe de vegetație din păduri, pajiști și ecosisteme alpine din Carpați, Alpi și Pirinei, a căror evoluție a fost monitorizată pe termen lung (între 15 și 78 de ani).
Rezultatele arată că procesul de ‘termofilizare’ – creșterea ponderii speciilor adaptate la temperaturi mai ridicate – este prezent în toate tipurile de ecosisteme, însă cu intensități diferite. Astfel, în păduri și pajiști, schimbările sunt moderate și se manifestă în principal prin instalarea unor specii noi adaptate la condiții mai calde. În schimb, în ecosistemele alpine, transformările sunt mult mai rapide și mai complexe, fiind de până la cinci ori mai pronunțate, menționează sursa citată.
Studiul arată că ecosistemele alpine din Carpați se numără printre zonele unde aceste schimbări au fost documentate direct, fiind observat un declin al speciilor adaptate la temperaturi scăzute și o modificare a structurii comunităților vegetale, aceste ecosisteme funcționând ca indicatori timpurii ai efectelor schimbărilor climatice.
Echipa de cercetători i-a inclus pe prof. univ. dr. Mihai Pușcaș și dr. Pavel Dan Turtureanu, din cadrul Grădinii Botanice ‘Alexandru Borza’ și al Facultății de Biologie și Geologie, precum și pe dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
‘Observațiile din Munții Rodnei, parte a rețelei europene de monitorizare a ecosistemelor alpine GLORIA, oferă o perspectivă esențială asupra acestor procese. Aici putem urmări în timp real cum comunitățile vegetale răspund la schimbările climatice. În timp ce în unele sisteme observăm mai ales o tranziție graduală către specii adaptate la temperaturi mai ridicate, în zonele montane asistăm la pierderi care pot deveni ireversibile, într-un interval de timp mai scurt decât ne-am fi așteptat inițial’, a declarat, directorul Grădinii Botanice ‘Alexandru Borza’ a UBB, prof. univ. dr. Mihai Pușcaș, citat în comunicatul menționat.
