Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică decizia coaliției de guvernare de amânare a plății unor drepturi salariale restante către magistrați.
Proiectul de buget transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Joi, coaliția a decis ca o parte din aceste plăți să fie amânate, iar banii să fie redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD. Amendamentul susținut de PSD este finanțat prin ‘diminuarea cheltuielilor de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public’, inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătorești.
După aprobarea bugetului în noua formă, CSM a transmis un comunicat de presă în care spune că, pe parcursul ultimilor 5 ani, Guvernul a decis unilateral eșalonarea sumelor de plată restante, considerând că aceste demersuri sunt nelegale.
‘În urma negocierilor politice pentru sumele bugetare alocate anului 2026, coaliția de guvernare a decis modificarea bugetelor instanțelor și parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greșit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă, în calitate de debitor, a decis unilateral eșalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026’, mai spune CSM.
CSM arată că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eșalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeșalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând ‘un bun’ în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
‘Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că și-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autoritățile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept. Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depășit debitul principal’, declară CSM.
La final, CSM anunță că va susține orice demers pentru plata sumelor datorate către magistrați.
‘Ca principiu, amânarea perpetuă a plăților lipsește de efect hotărârile judecătorești definitive și induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiție și repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanța, este edificatoare în ceea ce privește locul justiției în mentalitatea liderilor coaliției de guvernare. În consecință, Consiliul va iniția el însuși și, respectiv, va susține orice demers al celorlalte instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obținute de magistrați, în conformitate cu atribuțiile conferite de Constituție și de lege’, precizează CSM.
În anul 2023, Instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
