Justiția americană îl anchetează pe președintele columbian Gustavo Petro pentru presupuse legături cu traficanți de droguri, a relatat vineri The New York Times, citând trei persoane familiarizate cu situația, relatează EFE.
Ziarul american scrie că aceste investigații se concentrează, printre altele, asupra faptului dacă Petro a avut întâlniri cu traficanți de droguri sau a solicitat donații de la traficanți în timpul campaniei sale prezidențiale.
Birourile procurorilor districtuali din Manhattan și Brooklyn din New York sunt responsabile de aceste anchete, la care participă procurori specializați în trafic internațional de droguri și agenți de la Administrația pentru Controlul Drogurilor (DEA) și de la Serviciul de anchete pentru securitate internă (HSI), a adăugat ziarul citat.
The New York Times notează, de asemenea, că anchetele sunt în faza inițială și că nu se știe dacă vreuna dintre ele va duce la acuzații penale împotriva președintelui columbian.
Cotidianul american subliniază totodată că nu există dovezi că începerea acestor anchete ar fi avut sprijinul Casei Albe.
Vineri, Petro a declarat că în țară ‘nu există nicio anchetă’ privind presupusele sale legături cu traficanții de droguri
‘Niciodată în viața mea nu am vorbit cu un traficant de droguri, dimpotrivă, mi-am dedicat zece ani din viață, cu riscul existenței mele și provocând exilul familiei mele, denunțării legăturilor dintre cei mai puternici traficanți de droguri și politicienii din Congres’ și din alte instituții ale puterii, în timpul ‘perioadei guvernării paramilitare’, a declarat Petro când a comentat știrea publicată de The New York Times.
‘În ceea ce privește campaniile mele, le-am spus întotdeauna managerilor că donațiile de la bancheri sau traficanți de droguri nu sunt acceptate’, a declarat Petro, care a adăugat că ancheta din Columbia privind campania sa prezidențială nu a găsit ‘niciun peso de la traficanți de droguri’.
Potrivit președintelui columbian, acesta a fost ‘principiul său personal ca lider politic’. Petro a atribuit presupusele anchete împotriva sa în Statele Unite ‘acuzațiilor extremei drepte columbiene’, despre care a spus că este într-adevăr ‘conectată’ cu traficanții de droguri.
Ambasada Columbiei la Washington a avut deopotrivă o reacție la relatarea din New York Times, afirmând că acuzațiile împotriva președintelui ‘nu au temei’.
‘Nicio autoritate competentă nu a emis nicio hotărâre sau notificare oficială și nici nu a confirmat afirmațiile menționate în relatare. Insinuările relatate nu au bază legală și factuală’, a transmis ambasada într-un comunicat.
Misiunea diplomatică a afirmat că materialul jurnalistic se bazează pe ‘surse anonime și îi lipsesc constatări concrete’ și a cerut ca acesta să fie citit ‘în contextul său complet și cu prudența pe care o merită aceste tipuri de versiuni neverificate’.
Relația bilaterală dintre Statele Unite și Columbia este tensionată din ianuarie 2025, după începerea celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, care a inaugurat o perioadă de puternice dezacorduri cu guvernul columbian.
Prima criză majoră a avut loc chiar în acea lună, când Petro a refuzat să primească zboruri militare americane care transportau cetățeni columbieni deportați, argumentând că aceștia erau transportați în condiții inumane. În replică, Trump a amenințat că va impune tarife și sancțiuni economice împotriva Columbiei.
Dezacordurile au continuat în lunile următoare, în special în ceea ce privește abordarea luptei împotriva drogurilor, ceea ce a dus la retragerea de către SUA a certificării Columbiei în acest domeniu și la impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor columbieni, inclusiv a președintelui însuși.
În septembrie 2025, SUA i-au revocat viza lui Petro după ce acesta a participat la un eveniment la New York, în marginea Adunării Generale a ONU, unde a îndemnat personalul militar american să nu respecte ordinele guvernului american cu privire la războiul din Gaza.
Cu toate acestea, marți, Petro a indicat că guvernul SUA i-a restabilit viza până la sfârșitul mandatului său, care se încheie pe 7 august.
Tensiunile bilaterale s-au diminuat după o convorbire telefonică între Petro și Trump la începutul lunii ianuarie, care a dus la întâlniri la nivel înalt între oficiali din ambele guverne și la o reuniune a celor doi lideri, în 3 februarie.
