Pădurea Băneasa este parte din misiunea de a proteja pădurile, care au un rol social, eminamente legat de calitatea vieții a milioane de români și noi, ca minister, ne asumăm ferm că vrem să protejăm această pădure, a declarat, sâmbătă, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
‘Stăteam să mă gândesc, că acum aproape mai bine de doi ani și jumătate, începeam să discutăm despre un proiect de lege care să protejeze pădurile din jurul, inițial, al Bucureștiului, ulterior din jurul tuturor orașelor din România. Pădurea Băneasa este, practic, parte din această misiune mai mare, o misiune pe care o avem de a proteja pădurile care au un rol social, eminamente, legat de calitatea vieții a milioane de români. Când am început să vorbim despre protejarea pădurilor, despre arii protejate în jurul orașelor, mii de români au început să ne scrie că, în sfârșit, cineva protejează aerul nostru, aerul pe care îl respirăm, puținul verde pe care îl mai avem în jurul orașelor. Realitatea este că există o presiune foarte mare pusă, inclusiv pe dezvoltare, și da, este o presiune care trebuie să fie recunoscută, iar până într-un punct este legitimă. În același timp, vine în paralel și cu o presiune pusă pe calitatea vieții în sensul în care știm cu toții că nu putem să respirăm ciment, știm cu toții că nu putem să locuim numai în gri. Avem nevoie de altfel de spații verzi în jurul nostru, de pădurile cu care alte generații de dinaintea noastră s-au bucurat și noi trebuie să le lăsăm mai departe generațiilor viitoare. Astăzi, facem un pas esențial. De fapt, chiar ieri ați reușit să depuneți (Asociația Parcul Natural București, n.r.) studiul necesar la Academie pentru a putea să arătăm cu toții că pădurea Băneasa poate să fie un parc natural, poate să fie o arie protejată’, a spus Buzoianu.
Aceasta a adăugat că Academia Română se va pronunța exact care este tipul de arie protejată și, ‘indiferent de situație, scopul principal, misiunea noastră principală este să protejăm această pădure’.
‘Am avut foarte multe discuții în ultima perioadă. Astăzi este un moment de bucurie, dar știm cu toții, am avut discuții nenumărate despre pădurea Băneasa(…) Cred că, astăzi, dăm o direcție absolut clară pentru Pădurea Băneasa, și anume că pe lângă cele zeci de mii de bucureșteni care au venit și au spus că vor ca această pădure să fie protejată, iată avem la masă inclusiv autorități publice care își asumă că este o misiune comună acest lucru. Din partea Ministerului Mediului este clar o misiune pe care ne-o asumăm. Imediat ce va veni punctul de vedere de la Academie, avem alături de acest proces, evident, primăriile de la nivel local, care trebuie să dea Hotărâri de Consiliu Local ca să poată să fie după aceea inițiată Hotărârea de Guvern. În momentul în care vom avea absolut toate documentele pentru a putea face pasul pentru a fi declarată arie protejată Pădurea Băneasa, Ministerul Mediului va face acest pas. Ne asumăm ferm că vrem să protejăm această pădure (…) În momentul în care va fi realizat acest proiect, cred că va fi un exemplu de bune practici și de cum pot toate rotițele din sistem să funcționeze ca să avem la final un rezultat pe care l-au așteptat (bucureștenii, n.r.)’, a susținut ministra Mediului.
Asociația Parcul Natural București și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au organizat, sâmbătă, în Pădurea Băneasa, o conferință care a marcat depunerea la Academia Română a Studiului de Fundamentare Științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Baneasa.
Conform cercetării, obiectivul de conservare al Pădurii Băneasa implică protejarea și menținerea diversității biologice, a integrității ecologice a ecosistemului forestier și dezvoltarea durabilă a orașului.
‘Conservarea și valorificarea peisajului natural și cultural al Pădurii Băneasa, prin protejarea biodiversității, promovarea educației ecologice și facilitarea unei relații armonioase între comunitate și natură, într-un cadru de utilizare durabil și responsabil. Obiectivul de conservare al Pădurii Băneasa implică protejarea și menținerea diversității biologice și a integrității ecologice a ecosistemului forestier. Aceasta înseamnă: conservarea speciilor de plante și animale de interes conservativ; dezvoltarea durabilă a orașului, dezvoltarea ecoturismului și sensibilizarea publicului cu privire la importanța protejării mediului. menținerea habitatelor naturale esențiale pentru diversele forme de viață; promovarea cercetării științifice și educației ecologice; gestionarea durabilă a resurselor naturale pentru a preveni degradarea acestora’, notează Studiul de fundamentare al ariei naturale protejate Pădurea Băneasa, document depus la Academia Română, instituție care urmează să-l analizeze în vederea validării.
Același studiu evidențiază faptul că, în conformitate cu datele din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% – respectiv 439,7 hectare) și privată (64% – adică 781,8 hectare), iar administrarea, din punct de vedere silvic, este asigurată de Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, prin Ocolul Silvic București, din cadrul Direcției Silvice Ilfov.
Suprafață totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1221,5 de hectare și se suprapune din punct de vedere administrativ teritorial cu Municipiul București, Sectorul 1, și cu localitățile Voluntari și Tunari din județul Ilfov.
Potrivit activiștilor de mediu, instituirea regimului de arie naturală protejată în Pădurea Băneasa e singura măsură care poate garanta integritatea pădurii pe termen lung, conservarea habitatelor și oferi oamenilor acces la recreere sănătoasă și aer curat.
‘Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar România a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din Capitală. Nivelurile de particule fine (PM10 și PM2.5) depășesc constant limitele legale, punând în pericol sănătatea locuitorilor. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, bucureștenii ar putea trăi cu până la patru ani mai mult dacă s-ar respecta țintele de reducere a poluării. Poluarea cauzează mii de decese premature și costuri sociale de miliarde de euro anual. Cu toate acestea, Pădurea Băneasa este supusă abuzurilor repetate. Construcțiile au început să muște din marginile pădurii. Apar tot mai multe șantiere. Mașinile își turează motoarele tot mai des pe drumurile forestiere, ridicând praful în ochii celor care vin în pădure să se bucure de o plimbare în liniște, să facă sport sau să respire aer curat. Toamna aceasta, cu largul concurs al autorităților, unul dintre drumurile forestiere a fost deschis traficului auto dinspre cartierul Greenfield, de la Consolight către Aleea Padina’, au menționat reprezentanții asociației
Studiul de fundamentare științifică pentru Parcul Natural Pădurea Băneasa a fost realizat de Asociația Parcul Natural București în cadrul proiectului Rewilding, finanțat de Platforma de Mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România.
Un raport al Corpului de Control din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), publicat pe data de 10 februarie 2026, arată că lungimea drumului forestier FE002 situat în Pădurea Băneasa a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, iar prelungirea a fost operată fără existența documentației legale privind schimbarea categoriei de folosință, fără proiect tehnic și fără aprobările prevăzute de legislația în vigoare.
Din datele Asociației Parcul Natural București, până la ora actuală, peste 22.000 de semnături au fost înregistrate pentru o petiție care cere instituirea regimului de arie protejată în Pădurea Băneasa.
Asociația atrage atenția că Pădurea Băneasa este supusă ‘abuzurilor repetate’. Construcțiile ‘au început să muște’ din marginile pădurii, apar ‘tot mai multe’ șantiere, iar unul dintre drumurile forestiere a fost deschis traficului auto dinspre cartierul Greenfield, de la Consolight către Aleea Padina.
Pădurea Băneasa este cea mai întinsă zonă de natură primară din București, una dintre ultimele rămășițe ale Codrilor Vlăsiei, parte a Centurii Verzi a Capitalei. Sute de specii de animale, păsări, amfibieni și insecte își au casă aici, dintre care 46 sunt protejate sau amenințate cu dispariția – Ciocănitoarea neagră, ciuful de pădure, șarpele de alun, tritonul cu creastă, fluturele-zebră, liliacul de amurg, bursucul, veverița și căprioara.
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
