România va trebui, în actualul context geopolitic, pe termen scurt, să acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor de transport și distribuție în vederea utilizării optime a resurselor existente, consideră prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea.
‘Acest nou episod de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu readuce brutal în centrul dezbaterilor legătura inextricabilă dintre dinamica prețului combustibililor fosili (petrol, gaze naturale) și creșterea economică globală. Din păcate și oarecum surprinzător, episodul recent se alătură unei serii de evenimente relativ similare care s-au succedat de-a lungul ultimilor 50-60 de ani. Vulnerabilitatea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz și reconfigurarea pozițiilor statelor exportatoare de petrol reprofilează spectrul crizelor petroliere din anii ’70, iar rolul și strategia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) revin încă o dată în centrul ecuației energetice globale. Dintr-o anumită perspectivă, fragilitatea economiei mondiale în raport cu aceiași factori timp de mai bine de 50 de ani este aparent de neînțeles’, susține Badea, într-o analiză remisă luni AGERPRES.
Elementul de noutate al crizei actuale îl reprezintă perturbările fizice ale ofertei de petrol și gaz natural lichefiat (LNG), în condițiile în care atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului, generând pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari și punând în pericol livrările către Europa și Asia.
‘Revenind la criza din Orientul Mijlociu, conform declarațiilor date pentru Reuters de către directorul executiv al QatarEnergy și ministrul energiei, Saad al-Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat (LNG) a Qatarului, generând pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari și punând în pericol livrările către Europa și Asia. Potrivit acestuia, două dintre cele 14 instalații de lichefiere a gazului, precum și una dintre cele două unități de transformare a gazului în combustibili lichizi au fost avariate în urma unor atacuri fără precedent. Din acest motiv, o capacitate de producție de aproximativ 12,8 milioane de tone de LNG pe an va rămâne indisponibilă pentru o perioadă estimată între trei și cinci ani’, se arată în analiză.
Potrivit oficialului BNR, prin afectarea capacității de producție și perturbarea rutelor de distribuție, însăși viabilitatea producției statelor din Orientul Mijlociu este alterată. Astfel, ne putem întreba dacă pentru a compensa pierderile financiare și afectarea fizică a infrastructurilor de extracție, procesare și livrare a petrolului și a derivatelor acestuia, statele din Orientul Mijlociu vor recurge din nou la politici de tip cartel, similare celor din anii ’70, cu scopul implicit de a menține la niveluri ridicate cotațiile petrolului și ale gazului, pentru a recupera pierderile și a putea finanța refacerea infrastructurii.
‘În scenariul transferului de costuri către economiile importatoare de petrol și produse derivate, menținerea prin strategia OPEC a unor cotații ridicate ale hidrocarburilor pentru un orizont mai lung de timp chiar și după încetarea conflictului militar în zonă ar echivala cu un transfer al poverii refacerii capacităților de producție către clienții OPEC, respectiv statele dependente de sursele de energie din Orientul Mijlociu, în speță Uniunea Europeană, Japonia, China, India sau Coreea de Sud. Așadar, în acest scenariu pesimist, puseul inflaționist determinat de creșterea prețurilor la energie ar putea persista pentru o perioadă mai lungă de timp’, precizează prin-viceguvernatorul băncii centrale.
În același timp, a continuat Badea, un eventual șoc asupra ofertei de LNG ar avea pentru Europa implicații macroeconomice care depășesc sfera piețelor de energie.
‘Spre deosebire de șocurile petroliere din anii ’70, care afectau în principal transportul și costurile logistice, gazul natural ocupă astăzi o poziție structurală mult mai importantă în economia europeană. El reprezintă simultan un input esențial pentru industriile energointensive și un determinant major al prețului marginal al electricității în piețele europene. În aceste condiții, care sunt semnificativ diferite, un șoc asupra ofertei de LNG trebuie interpretat nu doar ca o perturbare sectorială, ci ca un șoc sistemic asupra structurii costurilor economiei europene. Putem porni de la premisa că impactul se transmite rapid dinspre piața gazului către piața electricității, apoi către industria energointensivă și, în final, către întregul lanț de producție din economie. Aceste mecanisme generează inevitabil efecte de runda a doua asupra inflației și asupra competitivității industriale’, susține acesta.
În acest context, spune Leonardo Badea, reapare o întrebare care părea deja depășită în dezbaterea europeană: dacă gazul devine prohibitiv, poate Europa recurge temporar la combustibili fosili precum cărbunele?
‘Din perspectiva tranziției energetice, o astfel de evoluție pare contraintuitivă pentru un continent cu preocupări majore privind producerea de energie verde din surse regenerabile. Totuși, istoria economică arată că, în situații de constrângere severă a ofertei, sistemele energetice tind să privilegieze securitatea aprovizionării. Evoluțiile geopolitice pot conduce astfel la decizii de politică energetică care contrazic temporar logica optimă și meritorie a tranziției pe termen lung’, afirmă oficialul BNR.
De asemenea, Badea consideră că nu ar fi oportun un răspuns al politicii monetare la nivel european care să replice astăzi o abordare similară modelului Volcker din trecut.
‘Consider că, în contextul actual, ar fi mai eficient un răspuns atent calibrat care să țină seama de rețeaua mai complexă de constrângeri de ordin economic și financiar care au impact nu doar asupra dinamicii prețurilor, ci și asupra stabilității financiare, dinamicii decalajului dintre PIB nominal și PIB potențial, precum și asupra sustenabilității fiscale. Așadar, abordarea adecvată în momentul de față ar fi una de tip ‘balancing act’, susținută concomitent de o recalibrare a mixului de politici macroeconomice’, a transmis acesta.
În opinia sa, contextul fiscal actual din Europa diferă radical de cel specific perioadei Volcker în SUA. Nivelurile datoriei publice sunt mult mai ridicate în multe economii europene, ceea ce limitează spațiul de manevră. Creșteri abrupte ale ratelor dobânzilor ar amplifica presiunile asupra sustenabilității fiscale, ar putea genera riscuri de fragmentare financiară și destabilizare a cadrului macro-financiar.
‘Din punct de vedere al contextului macroeconomic, economia europeană pare să se apropie de o situație care ar putea fi descrisă drept ‘Energy Dominance’, în care este afectat spațiul de manevră al politicilor monetare și fiscale. Crizele energetice recente sugerează apariția unei a treia constrângeri: situații în care disponibilitatea și costul energiei devin factorii dominanți ai dinamicii macroeconomice pe termen scurt și mediu, precum și condiționalități pentru eficiența politicilor monetare și fiscale. Într-un regim de ‘Energy Dominance’, majoritatea instrumentelor tradiționale de stabilizare macroeconomică devin mai puțin eficiente. Politica monetară poate influența cererea, iar politica fiscală poate redistribui costurile ajustării, dar niciuna sursa citată.
Potrivit lui Leonardo Badea, această realitate influențează și poate să afecteze cadrul de politici economice al Europei.
‘În noua normalitate, observăm că stabilitatea macroeconomică depinde (alături de conduita băncii centrale și de disciplina fiscală a guvernelor), într-o măsură tot mai mare, de viteza și amploarea diversificării energetice, de flexibilitatea și robustețea sistemului energetic, precum și de eficiența energetică a economiei. Pentru România, acest lucru s-ar traduce prin necesitatea continuării investițiilor în infrastructura energetică (România beneficiind în acest moment de o bună diversificare a resurselor de producere a energiei), îmbunătățirea și extinderea capacităților nucleare, exploatarea resurselor din Marea Neagră și, nu în ultimul rând, menținerea în prim plan a proiectelor dezvoltate utilizând energia regenerabilă. În același timp, pe termen scurt, trebuie să se acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor de transport și distribuție în vederea utilizării optime a resurselor existente’, este de părere reprezentantul BNR.
În acest context, prim-viceguvernatorul cosideră că, în mediul economic actual, caracterizat de tensiuni în creștere și volatilitate pe piețele internaționale, România are nevoie atât de întărirea unei alegeri strategice privind dezvoltarea independenței energetice, cât și de instrumente utilizate pentru gestiunea pe termen scurt a dezechilibrelor economice care apar.
‘Încă o dată în istoria recentă, suntem supuși unei crize care capătă dimensiuni internaționale și care afectează rețelele globale de distribuție și aprovizionare’, a conchis Badea.
