Parlamentarii USR au depus un pachet de 12 proiecte legislative menite să ‘contribuie la dezoligarhizarea Justiției și întărirea luptei împotriva corupției, prin creșterea transparenței, responsabilității și meritocrației în sistemul judiciar’, a anunțat, luni, deputatul Stelian Ion.
‘Au trecut aproximativ trei luni și jumătate de la difuzarea documentarului ‘Recorder’ – ‘Justiție capturată’. Nu s-a întâmplat nimic relevant în domeniul justiției, dimpotrivă, aș zice de la zi la zi parcă lucrurile s-au agravat. Ministrul Justiției neagă problemele sistemice, spune că în opinia sa nu există, nu le-a văzut până acum. De asemenea, a trimis niște propuneri de numiri de procurori de rang înalt controversate, care au născut discuții foarte aprinse în spațiul public. La fel, vedem că grupul de lucru din cadrul Guvernului, până în prezent, după trei luni și jumătate, nu a ieșit cu nicio concluzie’, a declarat Stelian Ion la Parlament.
El a apreciat că ‘a trecut deja prea mult timp’, iar USR ‘a așteptat destul’, fapt pentru care a depus deja de săptămâna trecută un pachet legislativ format din 12 propuneri de lege pentru corectarea Legilor justiției.
‘În primul rând, vorbim despre numirea procurorilor de rang înalt. E o procedură, după cum știți, aflată în derulare pe legea veche, legea actuală deja, din 2022, însă această legislație poate fi corectată și trebuie îmbunătățită. În ce fel? Numirile politice trebuie restrânse, pentru că în prezent sunt numiri politice și cu privire la procurorii de rang înalt, și anume procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu privire la procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT. Pe lângă aceștia, și adjuncții, dar și șefii de secție sunt numiți politic. Noi propunem înlăturarea din procedura actuală de numire politică a adjuncților și a șefilor de secție. (…) De asemenea, am propus mandate unice, nu reînnoibile, pentru procurorii de rang înalt. Mandate de câte cinci ani – o durată suficientă pentru a-și putea duce la îndeplinire proiectele manageriale’, a explicat deputatul USR.
O altă prevedere propusă de USR este aceea de înlăturare a posibilității pentru procurorul general și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT de a infirma actele tuturor procurorilor din subordine.
‘De asemenea, am propus într-un alt proiect refacerea competențelor DNA, DIICOT în ce privește anchetarea magistraților. E, dacă vreți, o aplicare a principiului egalității în fața legii și magistrații ar trebui să fie egali cu ceilalți cetățeni și să răspundă în fața legii la fel ca ceilalți cetățenii. (…) Ce am văzut de la înființarea SIIJ și până în prezent? Că magistrații nu au mai fost deranjați, nu au mai fost anchetați, nu au mai fost trimiși în judecată, mai ales pentru fapte de corupție. (…) La fel, pe scurt, chestiunea referitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor. Acum se face un audit, dar auditul este insuficient, cel făcut în prezent, este o dată la doi ani, propunem să se facă o dată pe an. De asemenea, să se cerceteze nu doar softurile și modul cum este gândit acest mod de repartizare aleatorie, ci și din punct de vedere uman care este intervenția efectivă umană și care sunt mijloacele de eludare a acestor dispoziții’, a adăugat fostul ministru al Justiției.
Potrivit acestuia, ‘o altă problemă este aceea a modului defectuos în care funcționează Inspecția Judiciară.
‘Modalitatea de numire a inspectorului-șef și a adjunctului său trebuie schimbată. Și noi am propus o numire în etape care presupune în principal o selecție tehnică care verifică inclusiv cunoștințele în materie. De asemenea, un interviu susținut în fața unei comisii tehnice independente. Este foarte importantă și transparența și considerăm că audierea în fața Comisiilor Juridice reunite din Parlament constituie o bună ocazie pentru a verifica anumite aspecte, urmând să fie dat un aviz consultativ, iar numirea efectivă va fi făcută potrivit propunerii noastre cu două treimi de către Consiliul Superior al Magistraturii’, a punctat Stelian Ion.
Parlamentarii USR au decis să înregistreze un pachet de 12 inițiative legislative și nu o inițiativă legislativă unică pentru că fiecare proiect trebuie privit în individualitatea sa, fiecare reprezintă o schimbare importantă, o reformă, a subliniat deputata USR Oana Murariu.
‘În ceea ce privește procedurile de zilele acestea, respectiv avizele consultative date de către Secția de procurori a CSM pentru procurorii de rang înalt, noi vrem să propunem, printr-unul dintre aceste proiecte, faptul ca procurorul de rang înalt să nu mai poată interveni în orice dosar penal din România, cum se poate acum, în urma modificării Legilor justiției din 2022. (…) De asemenea, ne interesează scurtarea duratei proceselor. (…) Documentarul ‘Recorder’ a evidențiat și anumite probleme în ceea ce privește constituirea și modificarea completurilor de judecată. De aceea, noi propunem să trecem expres în lege și nu în regulament cazurile expres și individual determinate în care se poate schimba componența unui complet. (…) Nu în ultimul rând, există o problemă și în ceea ce privește delegările și detașările, sens în care noi propunem să se poată face delegări doar pe 6 luni, fără a putea fi reînnoite, detașări pe 3 ani, fără a putea fii reînnoite, fără niciun fel de delegare sau detașare în cadrul Ministerului Justiției, CSM și a instituțiilor, deci nu în cadrul completurilor de judecată, a judecătorilor din penal. (…) Propunem și modificarea legii avertizorilor de integritate, astfel încât și personalul care activează în justiție să poată să fie avertizori de integritate’, a detaliat Oana Murariu.
Deputatul Alexandru Dimitriu a anunțat ‘o cu totul altă modalitate în care sunt aleși membrii CSM’: ‘Considerăm că pentru a îndepărta această oligarhizare, ar trebui să democratizăm modul în care se votează. Cu alte cuvinte, toți judecătorii, toți magistrații trebuie să fie capabili să îi aleagă pe toți membrii CSM. În acest moment, avem vot pe categorie. E un fel de vot cenzitar. (…) Noi considerăm că trebuie să rămână această ierarhizare, însă posibilitatea de vot să aparțină tuturor judecătorilor. (…) În acest moment, noi vorbim despre o justiție capturată, vorbim despre un CSM care nu mai reprezintă toate interesele legitime ale magistraților, pentru că modalitatea de alegere este profund viciată’.
El mai spune că este foarte important să ne uităm cum sunt aleși anumiți reprezentanți ai judecătorilor în curțile de apel la Înalta Curte.
‘Dat fiind faptul că președintele României are un drept de veto în ceea ce privește modalitatea în care sunt desemnați procurorii-șefi și practic poate să refuze o singură dată numirea lor, credem că trebuie să fie făcut același lucru și să fie exact aceeași posibilitate și în ceea ce privește numirea președintelui ICCJ. Ne uităm în trecutul apropiat și vedem cum Lia Savonea, încălcând legea, a fost numită judecător la Înalta Curte, fără posibilitatea ca președintele României să refuze această numire. De ce? Pentru că era într-o vădită ilegalitate modalitatea în care a fost desemnată’, a explicat Dimitriu.
