Noile Tehnici Genomice (NTG) pot reprezenta o anticameră a Organismelor Modificate Genetic, consideră Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), context în care îndeamnă Ministerul Agriculturii la prudență în stabilirea unei decizii cu privire la poziția României, semnale de alarmă fiind trase și de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) care consideră că fiecare cultivator va simți consecințele acestui regulament.
Potrivit Consiliului Uniunii Europene (UE), a fost aprobat mandatul de negociere cu privire la regulamentul privind plantele obținute prin NGT și alimentele și furajele derivate din ele. Pe piață ar urma să fie introduse două tipuri de produse, o categorie de plante NGT1 care ar putea fi considerată echivalentă cu cele care apar natural sau prin metode de ameliorare convenționale și care ar urma să nu fie etichetată cu excepția semințelor și restul celorlalte plante cu modificări genomice mai complexe, care vor intra în categoria NGT2.
În plus, propunerea exclude utilizarea NTG-urilor în producția ecologică.
‘Termenul ‘NTG-uri’ acoperă o varietate de tehnici care adaptează semințele într-un mod care poate apărea și în natură sau prin tehnici de ameliorare convenționale. Prin utilizarea tehnicilor respective, soiurile de plante îmbunătățite pot fi dezvoltate mai rapid și cu caracteristici specifice care pot răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul agroalimentar. De exemplu, aceste noi soiuri pot fi mai rezistente la efectele schimbărilor climatice și pot avea nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide. În ultimul deceniu, au fost dezvoltate o varietate de NTG-uri pe baza progreselor înregistrate în domeniul biotehnologiei. (…) Noile norme ar urma să garanteze că plantele NTG disponibile pe piața UE sunt la fel de sigure ca soiurile ameliorate în mod convențional’, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului UE.
BRGV Buzău este singura banca de profil din România care are ca strategie cunoașterea genotipică și fenotipică, precum și conservarea resurselor genetice vegetale, pe termen scurt, mediu și lung, în concordanță cu legislația internațională.
Conform conducerii instituției, mutațiile genetice care se pot produce în mod natural la plante sunt determinate de factorii de mediu, în schimb mutațiile genetice obținute în laborator au o sursă cu totul diferită.
‘Mutațiile genetice obținute în laborator sunt cu totul alte mutații. Prin acționarea asupra plantelor cu anumite substanțe sau cu anumite forme de iradiere, putem obține niște plante noi cu alte caracteristici noi, dar prin mutageneză. A început să se acrediteze ideea că prin mutațiile genetice controlate apar creații biologice stabile sau de semințe, până chiar și la forme hibride și atunci și atunci aceste creații, acum legislația se luptă să le legifereze. Numai că lumea științifică este împărțită în două tabele. O parte susțin aceste NGT-uri, mutații genetice, motivând că în natură se întâmplă astfel de mutații genetice și că, iată, intervenția omului nu este agresivă și nu se întâmplă nimic. Pe de altă parte, sunt păreri despre mutațiile genetice că pot fi periculoase, vorbind de o agresivitate foarte mare asupra genomului’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Potrivit conducerii instituției de cercetare, NGT-urile pot fi considerate precursorul OMG-urilor, în timp ce resursele păstrate la BRGV sunt naturale, procurate din flora spontană sau obținute pe căile clasice din domeniul agriculturii.
‘Putem vorbi de o anticameră a produselor modificate genetic, pentru că organisme modificate genetic sunt etapa următoare. Pentru a se ajunge la organisme modificate genetic, apar mutațiile transgenice, se iau anumite segmente genetice de la un organism și se duc la celălalt organism. Tot ce este vegetal poate fi modificat sub forma NGT-ului. Ne-ar trebui mai mult timp să vedem efectele pozitive și negative produse de aceste NGT-uri. Lumea științifică se duce pe aceste canale de a induce rezistențe, caracteristici de producție ridicată, numai că nu știm care vor fi repercusiunile în timp. Pentru moment putem să avem rezultate foarte bune, putem rezolva anumite lucruri, dar în ceea ce privește durabilitatea speciilor, menținerea lor, acolo sunt multe semene de întrebare. Atunci când ne gândim la BRGV, nu ne gândim la OMG sau NGT, noi aici încercăm să conservăm și să păstrăm resurse genetice și naturale ale României. Nu sunt modificate genetic și nu sunt obținute prin mutageneză, ci vorbim de resursele naturale din flora spontană, obținute prin programele de ameliorare clasice, resurse tradiționale’, precizează Vînătoru.
Consiliul UE mai arată că, în momentul în care se solicită înregistrarea unei plante sau a unui produs NTG de categoria 1, întreprinderile sau amelioratorii trebuie să prezinte informații cu privire la toate brevetele existente sau în curs de examinare.
‘Informațiile privind brevetarea trebuie să fie incluse într-o bază de date accesibilă publicului, creată de Comisie, în care sunt enumerate toate plantele NTG care au obținut statutul de categorie 1. Baza de date urmărește să asigure transparența în ceea ce privește plantele NTG de categoria 1. Dacă este necesar, informațiile privind brevetele incluse în această bază de date trebuie actualizate. În plus, întreprinderile sau amelioratorii pot să informeze voluntar și cu privire la intenția titularului brevetului de a acorda licențe pentru utilizarea în condiții echitabile a unei plante sau a unui produs de categoria NTG 1 brevetate. Mandatul Consiliului prevede crearea unui grup de experți privind efectul brevetelor asupra plantelor NTG, format din experți din toate statele membre și din cadrul Oficiului European de Brevete’, mai arată Consiliul UE.
Procedura ar putea afecta portofoliul și zestrea de soiuri românești, consideră conducerea BRGV, în situația în care o entitate ar breveta o genă similară cu cea a unui soi românesc și ar solicita în baza patentului, drepturi de autor.
‘În dezbateri la Comisia Europeană se discută și patentarea sau brevetarea secvențelor genetice. Lucrul acesta consider că ar afecta grav dreptul de proprietate al creațiilor, pentru că vă dau un exemplu, așa cum noi avem tomata de Buzău, Buzău 1600, ea are o genă, să spunem, gena U. Dacă în situația în care o instituție din afară țării izolează gena U și patentează dreptul de a cultiva aceste resurse, pe care noi le avem anterior brevetate, dar ca soi distinct, nu ca secvență genetică, sigur vom avea de suferit, pentru că această patentare a secvențelor genetice va fi urmată de drepturile autor. Chiar dacă avem creații românești, străvechi, moștenite valoroase, vom fi puși în situația să le putem cultiva, dar să plătim anumite taxe, pentru că anumite secvențe genetice, așa cum am spus, pot fi patentate în afară, iar lucrurile acestea îngrijorează. Există o problemă legată și în ceea ce privește producerea de semințe pentru că aceste semințe vor fi produse numai de companii care au brevetate procedurile de obține, secvențele genetice. Aceste semințe nu pot fi multiplicate, pe de o parte că nu ai dreptul să faci asta și, pe de altă parte, sunt obținute genetic în așa fel încât să nu mai poate fi regenerate’, a adăugat directorul BRGV.
LAPAR a transmis că nu se opune progresului tehnologic în agricultură, în schimb contestă faptul că prin noul regulament plantele obținute în mod clasic ar urma să fie echivalate cu cele obținute prin tehnici genomice.
‘Suntem o organizație de producători agricoli profesioniști și înțelegem că ameliorarea plantelor este un proces continuu. Ceea ce contestăm noi este graba cu care se propune echivalarea automată a unor plante obținute prin tehnici genomice noi cu plantele convenționale. Opoziția noastră rezidă din faptul că fără evaluare individuală de risc, fără trasabilitate în lanțul de comercializare, în mod evident că nu există nicio garanție că aceste produse vor aduce fermierului român un spor real de producție, de reziliență sau de competitivitate. Nimeni nu și-a asumat public că NGT1 vor produce mai mult, că vor rezista mai bine la secetă sau că vor reduce costurile fermierului’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv LAPAR, Liliana Piron.
Liga evidențiază faptul că fermierii care produc atât pentru piața locală, cât și pentru export ar putea fi afectați nu doar din perspectiva NGT, cât și de legislație.
‘Dacă soiurile tradiționale sunt contaminate accidental cu trăsături brevetate din plante NGT, fermierii care le cultivă vor putea fi trași la răspundere juridică pentru că folosesc sămânță care conține o trăsătură patentată, fără să fi ales acest lucru și fără nicio culpă. România exportă cereale și oleaginoase în principal către Turcia, Maroc, Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Pakistan. Toate aceste piețe au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele obținute prin biotehnologii. Rapoartele oficiale ale Departamentului American pentru Agricultură confirmă că Turcia, de exemplu, menține toleranță zero pentru evenimente genetice neaprobate în produsele alimentare și că importatorii care încalcă această regulă se expun unor consecințe juridice severe. Problema concretă pe care o ridică acordul de compromis este următoarea: sămânța NGT1 este etichetată ca atare, dar recolta este tratată automat ca fiind ‘convențională’, fără trasabilitate în aval. Cum va demonstra un exportator român că marfa sa nu conține material NGT, când nu există niciun instrument de verificare pe lanțul de comercializare? Apoi, costurile testării și certificării vor cădea în întregime asupra fermierilor, în timp ce producătorii de semințe NGT nu au nicio obligație și nicio răspundere’, adaugă reprezentantul LAPAR.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), arată că, în legătură cu NGT, poziția României urmează să fie stabilită și asumată oficial, fără a oferi un răspuns cu privire la aceasta.
‘Vă informăm că dosarul NGT se află într-o etapă activă de negociere la nivelul instituțiilor europene, iar cadrul legislativ nu este încă finalizat. În acest context, MADR nu poate formula, la acest moment, un punct de vedere tehnic și procedural complet și definitiv, întrucât poziția României urmează să fie stabilită și asumată oficial printr-un mandat aprobat de conducerea MADR, după finalizarea negocierilor și clarificarea formei finale a actului legislativ european. Reprezentanții MADR implicați în lucrările și discuțiile de la nivelul Comisiei Europene și al Consiliului UE, inclusiv experții desemnați pe acest dosar, participă în baza unui mandat instituțional și contribuie tehnic la procesul de negociere, fără a putea exprima poziții publice individuale sau anticipate înainte de adoptarea unei decizii oficiale la nivel național și european. Având în vedere complexitatea subiectului și impactul său potențial asupra agriculturii, sectorului agroalimentar și consumatorilor, MADR consideră esențial ca orice informare publică detaliată privind definițiile NGT, clasificările NGT1/NGT2, regimul patentelor, beneficiile și riscurile asociate să fie realizată după finalizarea procedurii legislative europene, pe baza textului adoptat și a unui mandat clar asumat de România’, a transmis, pentru AGERPRES, MADR.
LAPAR mai arată că, anterior, România a avut un punct de vedere pe care l-a susținut în cadrul negocierilor privind NGT, poziție care ar fi fost schimbată.
În contextul dat, asociația solicită un răspuns din partea autorităților, ținând cont de consecințele unui astfel de regulament.
‘România a susținut inițial, în Consiliul UE, o poziție clară și corectă: evaluare individuală plantă cu plantă, trasabilitate obligatorie, interzicerea brevetării trăsăturilor care există deja în natură, reguli de coexistență pentru protecția fermierilor. (…) Ulterior, la reuniunea din 3 decembrie 2025, la finalul trilogului sub președinția daneză, România și-a schimbat această poziție la 180°, fără nicio informare publică. Solicităm public o explicație (…)’, atrage atenția LAPAR.
În plus, BRGV îndeamnă Ministerul Agriculturii la prudență în stabilirea unei decizii cu privire la poziția României, în dosarul NGT.
‘Am fost chemați odată la consultarea Ministerului Agriculturii. Noi am încercat să ne spunem punctul de vedere, că trebuie să fim atenți dacă facem acest lucru, dacă girăm introducerea în România a acestor plante modificate, pentru că oricum ar fi eticheta, fie că vorbim de NGT, fie de OMG, sunt în aceeași gamă. Nu avem resursele păstrate și că ar trebui să facem asta întâi și după aceea dacă se ia o decizie cu multă înțelepciune. Unul dintre factorii de presiune și de modificare a acestor resurse este și acest import de resurse din afara țării pentru că, prin polenizare, putem să depreciem soiurile noastre. Consider că aici ar trebui să nu ne pripim. Chiar dacă o parte dintre fermierii mari doresc mai mult profit și mai rapid și au oarecum informația că utilizarea acestor organisme modificate genetice pot să facă asta, trebuie să fim totuși prudenți pentru că e mult mai importantă durabilitatea vieții, hrana sănătoasă, sănătatea populației și să lăsăm aceste terenuri necontaminate generațiilor viitoare’, a conchis Costel Vînătoru.
Pe 28 ianuarie 2026, Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European a votat pentru aprobarea textului de compromis privind regulamentul NGT. Votul final în plenul Parlamentului European este așteptat să aibă loc în perioada următoare, cu o probabilitate ridicată în cursul lunii aprilie, pentru adoptarea formală a regulamentului.
