Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu International Justice Mission (IJM), anunţă depunerea în Parlament a unei propuneri legislative care urmăreşte reformarea articolului 374 din Codul penal, cu scopul de a întări capacitatea României de a preveni şi combate exploatarea sexuală online a copiilor, în contextul exploziei numărului cazurilor de abuz sexual în spaţiul virtual. „Prioritatea noastră ca legiuitori este protejarea copiilor în faţa acestui fenomen. Primul pas este această iniţiativă care aliniază legislaţia nu doar la standardele internaţionale, dar mai ales la realităţile tehnologice contemporane, inclusiv prin incriminarea producerii şi distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligenţă artificială”. afirmă deputatul PSD diana Tuşa.
Potrivit unui comunicat de presă remis News.ro, iniţiativa actualizează definiţiile din lege pentru a fi în concordanţă cu interesul superior al copilului şi cu standardele internaţionale în domeniu. Sursa citată precizează că proiectul introduce „o diferenţiere clară a faptelor în funcţie de gravitatea lor” şi „aliniază legislaţia la realităţile tehnologice contemporane”, inclusiv prin „incriminarea producerii şi distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligenţă artificială”.
În plus, consolidează instrumentele necesare procurorilor şi poliţiştilor pentru investigarea şi sancţionarea eficientă a materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor.
„În contextul exploziei numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în spaţiul online, prioritatea noastră ca legiuitori este protejarea copiilor în faţa acestui fenomen. Primul pas pe care mi-l asum este această iniţiativă care aliniază legislaţia nu doar la standardele internaţionale, dar mai ales la realităţile tehnologice contemporane, inclusiv prin incriminarea producerii şi distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligenţă artificială”, afirmă Diana tuşa, deputat PSD.
Ea adaugă că accentul este „mutat pe victimele minore” prin înlocuirea inclusiv a „termenului impropriu de «pornografie infantilă», folosit în prezent, dar care diluează statutul copilului ca victimă a unei infracţiuni grave”.
„Denumirea nouă, de «operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor», reflectă întocmai adevărata gravitate a faptelor – abuzuri asupra copiilor. Este titulatura internaţională actuală – «child sexual abuse material (CSAM)», iar România e printre ultimele ţări UE care încă folosesc termenul de pornografie infantilă. Noua incriminare face diferenţa între gravitatea producerii acestor materiale şi accesarea lor, dar clarifică şi alţi termeni învechiţi care creează probleme în sancţionarea inculpaţilor”, explică preşedintele Comisiei Speciale, Diana Tuşa.
Potrivit acesteia, iniţiativa cuprinde şi prevederi explicite privind ameninţările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligenţă artificială şi prevederi privind producerea, deţinerea sau distribuirea de «manuale de instrucţiuni» pentru producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor.
„Nu ne vom opri aici, ci ne vom uita şi la cum putem obliga şi site-urile şi platformele online să îşi asume din responsabilitatea protejării copiilor în mediul online, mai ales dacă intermediază consumul de astfel de materiale. Pentru a putea lupta eficient împotriva abuzatorilor avem nevoie de o legislaţie modernă, fermă şi proporţională, care pune înainte de toate interesul superior al copilului”, mai declară Diana Tuşa, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
La rândul său, Ştefan Coman, specialist politici publice şi relaţii instituţionale în cadrul International Justice Mission, afirmă că proiectul de reformare a Codului penal privind abuzurile sexuale online asupra minorilor este „un răspuns necesar la o realitate urgentă: siguranţa copiilor în mediul online nu mai poate aştepta”.
„Legislaţia privind abuzurile sexuale asupra copiilor trebuie să devină un scut real pentru copii şi să ofere autorităţilor instrumentele necesare pentru a interveni prompt în mediul digital. Materialele ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor nu sunt «conţinut»; ci dovezi ale unor abuzuri şi trebuie sancţionate. Fiecare vizualizare a unui astfel de material prelungeşte trauma copilului”, explică Ştefan Coman.
Acesta mai spune că este nevoie de „legislaţie clară şi coordonare interinstituţională”, astfel încât procurorii şi poliţiştii să intervină mai repede, „cu interesul superior al copilului în minte”.
„În cadrul Parteneriatului Child Protection Compact, IJM sprijină autorităţile române cu formare, expertiză şi mecanisme de cooperare, astfel încât noul cadru legal să ţină pasul cu ameninţările actuale. Vom continua să lucrăm transparent, alături de instituţiile statului şi societatea civilă, pentru ca această reformă să genereze rezultate vizibile pentru siguranţa online a copiilor.”, mai spune Ştefan Coman.
Proiectul legislativ de reformare a articolului 374 din Codul penal a fost depus la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, şi include modificări care mai vizează diferenţierea gravităţii faptelor, prin stabilirea unor pedepse proporţionale între producerea, distribuirea şi stocarea materialelor, respectiv situaţiile de auto‑generare a materialelor, confiscarea obligatorie a dispozitivelor, mijloacelor şi beneficiilor rezultate din infracţiuni privind abuzurile sexuale asupra minorilor, pentru prevenirea recidivei şi descurajarea reţelelor criminale, introducerea unor prevederi explicite privind ameninţările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligenţă artificială şi prevederi privind producerea, deţinerea sau distribuirea de „manuale de instrucţiuni” pentru producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor şi reguli echilibrate pentru situaţiile între minori, care evită incriminarea adolescenţilor apropiaţi ca vârstă ce îşi împărtăşesc în contexte consensuale materiale explicit sexuale cu propriile lor persoane, dar permit sancţionarea fermă a cazurilor în care un minor constrânge, manipulează sau distribuie fără consimţământ materiale ce implică alţi minori.
Potrivit datelor Ministerului Public, în anul 2025 numărul cazurilor de pornografie infantilă a crescut cu 12,8% în ultimul an, tendinţă confirmată şi în raportul DIICOT care arată o creştere majoră a numărului dosare înregistrate în ultimi 10 ani, de la 218 în anul 2016 la 2595 în 2025.
De asemenea, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) confirmă amploarea fenomenului, arătând că în 2024 pornografia infantilă a fost a doua cea mai răspândită formă de exploatare, după exploatarea sexuală.
În 2024, peste 36.000 de rapoarte au fost transmise autorităţilor române pentru investigaţii, iar în primul semestru din 2025 numărul a ajuns deja la 17.000.
Cazurile prezentate în spaţiul public în ultimul an arată o diversificare îngrijorătoare a modurilor de generare şi distribuire a materialelor, de la acumularea şi partajarea la scară largă în grupuri închise, la producerea directă sau prin manipularea victimelor, utilizarea şantajului, implicarea minorilor, exploatarea unor poziţii de încredere şi până la apariţia conţinutului generat artificial cu ajutorul tehnologiilor emergente, inclusiv al inteligenţei artificiale.
