Comisia Europeană recunoaște flota de pescuit din Marea Neagră a României ca fiind emblematică pentru reziliența comunităților costiere, în ciuda provocărilor precum scăderea capturilor și infrastructura limitată, a declarat comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană propune un buget UE reconfigurat pentru perioada 2028-2034, mai integrat, flexibil și cu impact mai mare, recunoscând producătorii din pescuit și acvacultură ca fiind vitali pentru comunitățile și economiile costiere ale Europei.
De asemenea, a adăugat el, Comisia este angajată să simplifice accesul la fondurile UE pentru comunitățile de pescari, recunoscând obstacolele administrative ca pe o barieră majoră, iar aceasta va fi una dintre caracteristicile bugetului UE pentru perioada 2028-2034.
Comisarul european a semnalat că sectoarele de pescuit și acvacultură se confruntă cu o lipsă de atractivitate, afectând reînnoirea generațională, tinerii căutând venituri alternative, chiar și în familii cu tradiții puternice în pescuit, iar aceasta este o provocare nu doar pentru sectorul pescuitului din România. De aceea, în prezent este evaluat Regulamentul privind Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) în toate aspectele sale.
Acesta a mai vorbit în interviu despre modul în care poate sprijini Comisia modernizarea flotei, a porturilor pescărești și creșterea valorii economice a capturilor, dar și despre cum poate fi echilibrată nevoia de conservare a resurselor marine cu susținerea activității economice a pescarilor români.
AGERPRES: În contextul pregătirii noului cadru financiar al UE după 2027 și al reformei politicii pentru pescuit și acvacultură, ce schimbări pregătește Comisia Europeană în programele de finanțare și cum vor fi sprijinite statele care se tem de o reducere a fondurilor?
Costas Kadis: Comisia Europeană propune un buget UE reconfigurat pentru perioada 2028-2034, mai integrat, flexibil și cu impact mai mare. Propunerea noastră recunoaște producătorii din pescuit și acvacultură ca fiind vitali pentru comunitățile și economiile costiere ale Europei. Pescuitul este reflectat în toți cei trei piloni-cheie ai bugetului propus: Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale, Fondul pentru Competitivitate și Fondul Global, susținând politicile UE și Pactul European pentru Oceane, cu potențial de finanțare care poate depăși nivelurile din perioada 2021-2027 prin activități oceanice coordonate.
Statele membre vor beneficia de flexibilitate bugetară pentru a răspunde priorităților în schimbare, de o programare coerentă pentru nevoile naționale/regionale în cadrul Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP). Această flexibilitate este deosebit de importantă mai ales în contextul evoluțiilor geopolitice recente și al apariției continue a unor noi provocări. Comisia se angajează să colaboreze și să sprijine statele membre în pregătirea și implementarea Planurilor de parteneriate naționale și regionale.
AGERPRES: Cum vedeți viitorul pescuitului în Marea Neagră, având în vedere că UE are doar România și Bulgaria ca state membre în regiune, iar cooperarea cu celelalte țări riverane este esențială pentru gestionarea resurselor?
Costas Kadis: UE – România și Bulgaria – poate fi un actor mic în pescuitul din Marea Neagră în ceea ce privește capturile, dar conduce procesul de sustenabilitate la nivel regional, în mare parte bazat pe standardele UE, vizând condiții de concurență echitabile. UE are un rol principal ca partener onest pentru gestionarea durabilă a pescuitului și ca promotor puternic al cooperării consolidate. Într-adevăr, cooperarea în Marea Neagră a fost mai slabă în trecut comparativ cu alte bazine maritime și nu a permis o abordare consecventă și uniformă în gestionarea pescuitului, precum și un răspuns colectiv la provocările regionale.
Sub conducerea UE, am consolidat cooperarea în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană și Marea Neagră (CGPM). Cooperarea regională consolidată între țările riverane Mării Negre a fost un principiu fundamental al Declarațiilor ministeriale de la București din 2016 și Sofia din 2018 pentru instituirea unei noi guvernanțe în domeniul pescuitului în regiune. Unul dintre cele mai concrete rezultate ale Declarației ministeriale de la Sofia la nivel regional, în cadrul CGPM, este adoptarea unui cadru regional cuprinzător de gestionare pentru întregul bazin maritim. Acest cadru promovează condiții de concurență echitabile prin patru planuri multianuale de gestionare stabilite pentru pescuitul de calcan, șprot, rapană și câine de mare. Aceste planuri asigură sustenabilitatea pescuitului, iar mai multe măsuri tehnice sunt adoptate pe baza avizelor științifice, susținute de cercetare dedicată și orientată spre management, monitorizare regională și programe științifice.
În prezent, observăm rezultatele pozitive ale eforturilor colective pentru că principalele stocuri arată semne de refacere. De exemplu, calcanul, un stoc puternic supraexploatat, se află acum într-un regim de exploatare durabilă, asigurând profitabilitatea sectorului.
AGERPRES: Comunitățile pescărești din România se confruntă cu venituri scăzute, atractivitate redusă și lipsă de forță de muncă. Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a sprijini dezvoltarea acestor comunități, în special în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre, și pentru a face sectorul mai atractiv pentru tineri?
Costas Kadis: Sectoarele noastre de pescuit și acvacultură se confruntă cu o lipsă de atractivitate, afectând reînnoirea generațională. Generațiile tinere caută venituri alternative, chiar și în familii cu tradiții puternice în pescuit. Și aceasta nu este o provocare doar pentru sectorul pescuitului din România. De aceea, evaluăm în prezent Regulamentul privind Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) în toate aspectele sale. Evaluarea va oferi o analiză bazată pe dovezi pentru a stabili dacă Regulamentul este încă adecvat scopului sau dacă există posibilități de îmbunătățire și ce elemente ale politicii ar trebui îmbunătățite.
În plus, pe baza rezultatelor evaluării, vom dezvolta o viziune pentru sectorul pescuitului și acvaculturii cu perspectivă pentru 2040, care se va concentra pe creșterea competitivității, sustenabilității și rezilienței sectoarelor de pescuit, acvacultură și procesare și pe creșterea atractivității acestora. În acest context, sperăm că evaluarea Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP) și Viziunea 2040 vor aborda provocările legate de reînnoirea generațională. Asigurarea viabilității economice și sociale a pescuitului este esențială pentru a atrage generațiile tinere. De aceea, gestionarea durabilă a pescuitului rămâne o cerință imperativă pentru reînnoirea generațională.
Vreau să clarific că, și în cadrul actual, UE oferă sprijin financiar comunităților de pescari din România, inclusiv în Delta Dunării și la Marea Neagră. În prezent, Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură (FEAMPA) oferă 232 milioane euro pentru sprijinirea sectorului din România. Implementarea eficientă și la timp a fondului este esențială pentru sprijinul continuu al acestor comunități. De aceea, încurajez intensificarea eforturilor pentru absorbția fondurilor disponibile prin FEAMPA.
FEAMPA sprijină proiecte inovatoare pentru îmbunătățirea atractivității socio-economice și a condițiilor de muncă în sectoarele pescuitului și acvaculturii. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) este esențială în acest sens. De exemplu, Delta Dunării a beneficiat constant de finanțare datorită comunităților sale numeroase de pescari. Comisia este pregătită să sprijine România în promovarea reînnoirii generaționale în cadrul programului național FEAMPA.
AGERPRES: Pescarii români spun că accesarea fondurilor europene este adesea complicată. Cum intenționează Comisia Europeană să simplifice procedurile și să faciliteze accesul comunităților pescărești la finanțare?
Costas Kadis: Comisia Europeană este angajată să simplifice accesul la fondurile UE pentru comunitățile de pescari, recunoscând obstacolele administrative ca pe o barieră majoră. Aceasta va fi una dintre caracteristicile bugetului UE pentru perioada 2028-2034. De asemenea, analizăm posibilitatea de a propune anumite modificări țintite ale FEAMPA pentru ca procedurile sale să devină mai simple și mai puțin birocratice.
Comisia sprijină Autoritatea de Management din România în accelerarea implementării programului FEAMPA și în consolidarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) pentru un control mai bun și o calitate mai ridicată a datelor. Este de apreciat faptul că România avansează propriile măsuri de simplificare, inclusiv planificarea apelurilor cu opțiuni de cost simplificate pentru a face fondurile mai accesibile, în concordanță cu eforturile UE de a direcționa mai rapid banii către pescari și producători din acvacultură. Este esențial ca implementarea să avanseze către etapele următoare pentru ca sectorul să beneficieze de sprijinul financiar necesar.
AGERPRES: România are una dintre cele mai mici și mai vechi flote de pescuit din UE, iar infrastructura portuară și lanțul de procesare sunt limitate. Cum poate sprijini Comisia modernizarea flotei, a porturilor pescărești și creșterea valorii economice a capturilor?
Costas Kadis: Comisia Europeană recunoaște flota de pescuit din Marea Neagră a României ca fiind emblematică pentru reziliența comunităților costiere, în ciuda provocărilor precum scăderea capturilor și infrastructura limitată. Sprijinim reziliența și tranziția verde și digitală a sectoarelor prin programul FEAMPA de 232 milioane euro (din care 162 milioane euro contribuție UE). Din această sumă, 39 milioane euro din contribuția UE sunt alocate pentru promovarea pescuitului durabil și restaurarea și conservarea resurselor biologice acvatice, inclusiv modernizarea flotei, îmbunătățirea porturilor și procesarea cu valoare adăugată mai mare. FEAMPA sprijină locurile de muncă și creează spațiu pentru inovare, în special în ceea ce privește selectivitatea și digitalizarea.
În plus, 76 milioane euro din contribuția UE sunt alocate pentru dezvoltarea acvaculturii durabile, procesarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, inclusiv pentru creșterea valorii capturilor din specii precum calcanul, utilizând opțiuni de cost simplificate pentru acces mai facil. Reformele de după 2027 promit un sprijin și mai mare pentru economia albastră.
AGERPRES: În contextul poluării, schimbărilor climatice și al restricțiilor pentru protejarea stocurilor de pește, cum poate Comisia Europeană să echilibreze nevoia de conservare a resurselor marine cu susținerea activității economice a pescarilor români?
Costas Kadis: Restricțiile asupra operațiunilor de pescuit, cum ar fi închiderile spațiale și temporale, se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile și urmăresc protejarea juvenilor și/sau a reproducătorilor, sprijinind sustenabilitatea stocurilor, profitabilitatea și viabilitatea economică a sectorului pe termen lung. Astfel de măsuri, determinate de Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP), sunt susținute de Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură (FEAMPA).
FEAMPA sprijină investițiile în echipamente selective, eficiență energetică și eliminarea deșeurilor marine pentru a reduce impactul asupra mediului fără a opri activitatea. În plus, programul național FEAMPA a alocat peste 400.000 euro din contribuția UE pentru încetarea temporară a activității, oferind compensații pescarilor afectați de măsuri de conservare sau situații de urgență, asigurând viabilitatea economică în perioadele de restricții.
O abordare interesantă pentru protejarea mediului marin este co-gestionarea. Din vizitele mele în statele membre, am observat în repetate rânduri că cele mai de succes exemple de arii marine protejate (AMP) sunt cele în care toate părțile interesate sunt implicate încă de la început în proiectare și pe tot parcursul procesului, inclusiv în gestionare și aplicare. Aceasta cultivă un sentiment de responsabilitate comună, precum și de apartenență și mândrie în comunitățile locale. Sectorul pescuitului poate beneficia de aceste AMP prin efectele de ”revărsare” (spillover) și îmbogățirea zonelor marine înconjurătoare.
***
Comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, a efectuat o vizită în România în perioada 23-24 martie 2026, pentru a discuta cu autoritățile române și cu reprezentanți ai domeniului despre implementarea politicilor Uniunii Europene în pescuit, acvacultură și economia albastră, cu accent pe sustenabilitate, inovare și sprijinirea comunităților locale.
Acesta a efectuat vizite la mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană în sectorul pescuitului, inclusiv la unități de procesare a produselor pescărești, o inițiativă de dezvoltare locală care sprijină comunitățile pescărești, proiecte care îmbunătățesc accesul la servicii esențiale, precum și la un proiect de restaurare a ecosistemului.
De asemenea, oficialul european a avut întrevederi cu autorități române de nivel înalt și cu reprezentanți ai domeniului. Au avut loc întâlniri cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, și cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, discuțiile vizând prioritățile de politică, instrumentele de finanțare și cooperarea în curs în domenii precum gestionarea pescuitului, protecția biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor marine și de apă dulce.
* Sursa fotografiilor: audiovisual.ec.europa.eu
