Un analfabet şi un pensionar care avea de recuperat câteva mii de lei de la firma pentru care lucra şi care gestiona deşeuri periculoase şi nepericuloase sunt printre persoanele arestate în dosarul care vizează deversarea a mii de tone de deşeuri netratate direct în apa unui pârâu din judeţul Prahova. „Acolo este Cernobîl”, spunea unul dintre inculpaţi, care se declara „terorizat” de ce făcea angajatorul său. Cei patru bărbaţi arestaţi preventiv în dosar rămân după gratii, Tribunalul Prahova respingând apelul în instanţă prin care au solicitat înlocuirea arestului cu o altă măsură preventivă.
Tribunalul Prahova a menţinut, săptămâna aceasta mandatele de arestare preventivă emise de Judecătoria Ploieşti pe numele a patru bărbaţi inculpaţi pentru infracţiunea de neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare sau eliminare a deşeurilor periculoase şi pentru infracţiunea de abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor.
Cei patru sunt acuzaţi că, alături de alte persoane, în perioada octombrie 2025-martie 2026 au deversat mii de tone de deşeuri lichide periculoase şi nepericuloase în albia pârâului Dâmbu, care traversează municipiul Ploieşti şi se revarsă în râul Prahova. Printre deşeurile industriale se numărau inclusiv reziduuri petroliere.
Unul dintre cei patru este analfabet, după cum chiar avocata sa a spus în faţa instanţei. Apărătorul a dezvăluit că bărbatul care îi este client nu ştie să scrie şi nici să citească şi că acestuia „nu i s-a făcut niciodată instructaj cu privire la ceea ce se consideră materiale periculoase, deşeuri periculoase”, el „îndeplinind doar ce i s-a spus”.
Alt inculpat este pensionar şi a vrut să îşi „rotunjească veniturile” angajându-se la una dintre firmele care deversau deşeuri în pârâul Dâmbu. El a susţinut că „primea zilnic directive extrem de clare, pe care doar le respecta”.
Bărbatul a dat „o declaraţie extrem de clară şi de amănunţită, care poate să ne ducă cu gândul la o recunoaştere”, după cum a afirmat chiar avocatul său în faţa instanţei, conform încheierii de şedinţă a Judecătoriei Ploieşti.
În faţa instanţei de judecată, avocatul său a vorbit despre „disperarea cu care clientul său discuta cu o altă persoană la telefon invocând toate aceste probleme, se plângea că nu mai poate, că îi sunt trimise tot felul de substanţe, că acolo este Cernobîl, că nu ştie ce se întâmplă, au culori, el nu mai poate, dorind să plece”.
„Efectiv era terorizat de această activitate. (…) Nu se poate spune că o persoană care ar fi primit o remuneraţie din această activitate ar fi spus clar că totul este în regulă, să vedem cum scăpăm de ele, că le dăm noaptea drumul, le dăm ziua, le dăm sâmbăta, le dăm duminica. Arată că inculpatul era terorizat de tot ce se întâmpla”, se menţionează în încheierea de şedinţă a Judecătoriei Ploieşti. Din acelaşi document reiese că bărbatul şi soţia sa mai fuseseră angajaţi la aceeaşi firmă, iar când a plecat, angajatorul rămăsese cu datorii de 10.000 de lei către el.
Directorul uneia dintre firmele suspectate că deversau deşeuri în râu, inculpat în dosar, a susţinut, prin avocat, că deşi „scriptic” figura ca director general al companiei, nu avea cunoştinţă „în totalitate” de ce se întâmpla, el reclamând că din şapte inculpaţi doar pentru patru a fost formulată propunerea de arestare preventivă. Avocatul a susţinut că directorul, care îi este client, a desfăşurat o activitate de „simplu manipulant” în perioada în care s-ar fi produs infracţiunile de deversare a deşeurilor în apă.
„În perioada în care se reţine rezoluţia infracţională, nu se poate spune că discutăm despre decesul sau îmbolnăvirea gravă a unei persoane rezident în raza teritorială unde îşi are sediul societatea al cărei salariat este domnul (…). Nu s-au produs aspecte care să producă vătămarea corporală a persoanelor ori în categoria de daună semnificativă a calităţii aerului nu poate fi vorba pentru că, în concret acuzaţia ţine doar de deversarea în interiorul apelor curgătoare”, a susţinut avocatul directorului, în faţa instanţei.
În probele de apă prelevate de anchetatori din zonele unde deşeurile erau deversate au fost găsiţi compuşi chimici care se regăsesc în produsele petroliere. Zilnic, în apă erau aruncate între 100 şi 200 de tone de deşeuri, pentru care firmele încasau câte 40 de euro pe tonă, pentru a le neutraliza, procesul de nutralizare neavând loc, potrivit unor surse din anchetă.
Potrivit anchetatorilor, deşeurile erau atuncate direct într-un calal colector care face legătura între zona Vega din Ploieşti şi staţia de epurare a apelor industriale de la Corlăteşti, lângă Ploieşti, ele fiind deversate în apele pârâului şi ajungând, apoi, în râul Prahova.
La momentul izbucnirii scandalului, reprezentanţii Rafinăriei Vega ai precizat că rafinăria nu a depozitat astfel de deşeuri, nu deţine bazine de colectare şi nu este autorizată să presteze servicii de preluare, tratare şi epurare de ape industriale de la terţi agenţi economici”, transmit reprezentanţii rafinăriei.
De asemenea, menţiona că apele uzate generate de activitatea rafinăriei Vega sunt preepurate cu echipamente proprii şi, ulterior, direcţionate către staţia de epurare Corlăteşti, staţie operată de o firmă contractată de companie, folosind o conductă cu lungime de aproximativ 6 kilometri, care preia inclusiv apele menajere din Colonia Vega.
