O curte cu juri din Los Angeles a constatat miercuri că Meta şi Google, deţinută de Alphabet, se fac vinovate de neglijenţă pentru proiectarea unor platforme sociale dăunătoare pentru tineri, un verdict de 6 milioane de dolari care va servi drept reper pentru numeroase cazuri similare, relatează Reuters.
Juraţii a ajuns la concluzia că Meta trebuie să plătească daune în valoare de 4,2 milioane de dolari, iar Google 1,8 milioane de dolari, sume mici pentru două dintre cele mai valoroase companii din lume, cu cheltuieli anuale de capital de peste 100 de miliarde de dolari fiecare. Dar procesul de la Los Angeles este menit să servească drept precedent – sau caz-test – pentru miile de procese similare consolidate în instanţele statului California.
„A SOSIT MOMENTUL RESPONSABILITĂŢII”
Cazul implică o femeie de 20 de ani, minoră la momentul începerii procesului, cunoscută în instanţă sub numele de Kaley. Ea a declarat că a devenit dependentă de YouTube (Google) şi Instagram (Meta) la o vârstă fragedă din cauza designului lor care atrage atenţia, precum şi a „derulării infinite”, care încurajează utilizatorii să continue să urmărească postări noi.
Juriul a constatat că Google şi Meta au fost neglijente în proiectarea ambelor aplicaţii şi nu au avertizat cu privire la pericolele acestora.
„Verdictul de astăzi este un referendum – din partea unui juriu, către o întreagă industrie – că a sosit momentul responsabilităţii”, a declarat avocatul principal al reclamantei într-un comunicat.
Meta şi Google nu sunt de acord cu verdictul şi intenţionează să facă apel, au declarat purtătorii de cuvânt ai fiecărei companii.
Acţiunile Meta au închis în creştere cu 0,3%, iar Alphabet, compania-mamă a Google, a încheiat ziua cu o creştere de 0,2%.
Legislaţia americană protejează puternic companiile de social media de răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor, dar reclamanta din procesul de la Los Angeles s-a concentrat mai degrabă pe proiectarea platformelor decât pe conţinut.
Verdictul reprezintă un „pas înapoi” pentru Meta şi Google, a declarat Gil Luria, analist în sectorul tehnologic la firma de investiţii D.A. Davidson. „Este probabil ca acest proces să se prelungească prin viitoare cauze şi apeluri, dar, în cele din urmă, ar putea determina aceste companii să introducă măsuri de protecţie a consumatorilor care ar putea frâna creşterea”, a spus el.
Snap şi TikTok au fost, de asemenea, pârâte în proces. Ambele au ajuns la o înţelegere cu reclamanta înainte ca procesul să înceapă. Termenii acordurilor nu au fost dezvăluiţi.
CRITICI ŞI MĂSURI ANTI-TEHNOLOGIE ÎN CREŞTERE
Marile companii de tehnologie din SUA s-au confruntat cu critici tot mai intense în ultimul deceniu cu privire la siguranţa copiilor şi a adolescenţilor. Dezbaterea s-a mutat acum în instanţe şi la nivelul guvernelor statale. Congresul SUA a refuzat să adopte o legislaţie cuprinzătoare care să reglementeze reţelele sociale.
Cel puţin 20 de state au adoptat anul trecut legi privitoare la utilizarea reţelelor sociale de către copii, potrivit Conferinţei Naţionale a Legislaturilor de Stat, o organizaţie nonpartizană care monitorizează legile din statele americane.
Legislaţia include proiecte de lege care reglementează utilizarea telefoanelor mobile în şcoli şi impun utilizatorilor să-şi dea vârsta pentru a-şi deschide un cont pe reţelele sociale. NetChoice, o asociaţie profesională susţinută de companii de tehnologie precum Meta şi Google, încearcă să invalideze cerinţele de verificare a vârstei în instanţă.
Senatorii americani Marsha Blackburn, republicană, şi Richard Blumenthal, democrat, au solicitat Congresului, în declaraţii făcute după verdictul de miercuri, să adopte o legislaţie nouă care să oblige companiile de social media să-şi proiecteze platformele ţinând cont de siguranţa copiilor.
Un alt proces privind dependenţa de reţelele sociale, intentat de mai multe state şi districte şcolare împotriva companiilor de tehnologie, este aşteptat să înceapă în această vară la tribunalul federal din Oakland, California.
Un alt proces la nivel de stat este programat să înceapă în Los Angeles în iulie, a declarat Matthew Bergman, unul dintre avocaţii care conduc cazurile pentru reclamanţi. Acesta va implica Instagram, YouTube, TikTok şi Snapchat.
Separat, marţi, un juriu din New Mexico a constatat că Meta a încălcat legea statului într-un proces intentat de procurorul general al statului, care a acuzat compania că a indus în eroare utilizatorii cu privire la siguranţa pe Facebook, Instagram şi WhatsApp şi că a permis exploatarea sexuală a copiilor pe aceste platforme.
ARGUMENTE ÎN PROCES
În cadrul procesului de la Los Angeles, avocaţii reclamantei au încercat să demonstreze că Meta şi Google au vizat în mod intenţionat copiii şi au luat decizii care au pus profitul înaintea siguranţei. Avocaţii Meta au subliniat viaţa familială dificilă a reclamantei din copilărie ca fiind cauza problemelor sale de sănătate mintală, în timp ce YouTube a susţinut că utilizarea platformei de streaming de către aceasta a fost minimă.
Juraţii au văzut documente interne care dezvăluiau modul în care Meta şi Google au încercat să atragă utilizatori mai tineri şi i-au ascultat pe directori, inclusiv pe CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, care au depus mărturie luna trecută pentru a apăra deciziile companiei.
Când a fost întrebat despre decizia Meta de a ridica interdicţia temporară asupra filtrelor de înfrumuseţare, despre care unii din interiorul Meta au avertizat că ar putea fi dăunătoare pentru adolescente, Zuckerberg a spus că a decis să le permită utilizatorilor să se exprime. „Am simţit că dovezile nu erau suficient de clare pentru a justifica limitarea exprimării oamenilor”, a spus el.
Modul în care libertatea de exprimare şi moderarea conţinutului au influenţat deciziile companiilor va juca probabil un rol important în orice apel.
CE URMEAZĂ DUPĂ VERDICTELE DIN PROCESELE PRIVIND REŢELELE SOCIALE?
Verdictele recente ale juriului din California şi New Mexico care implică Meta Platforms şi Google intensifică atenţia asupra companiilor de social media, pe măsură ce reclamanţii avansează teorii juridice menite să tragă platformele la răspundere pentru prejudiciile aduse copiilor. Aceste cazuri ar putea constitui un test preliminar al modului în care instanţele ar putea trata cererile similare în viitor.
Miercuri, juriul a obligat Meta şi Google să plătească despăgubiri în valoare totală de 6 milioane de dolari reclamantei Kaley G.M., o tânără de 20 de ani care a declarat că a suferit de depresie şi a avut gânduri suicidale după ce a devenit dependentă de platformele companiilor la o vârstă fragedă, din cauza designului lor care atrage atenţia. Juriul a constatat că atât Meta, cât şi Google au fost neglijente în proiectarea platformelor lor şi nu au avertizat consumatorii cu privire la riscurile acestora.
Separat, marţi, juriul din New Mexico a obligat Meta să plătească 375 de milioane de dolari după ce a constatat că această companie tehnologică a indus în eroare utilizatorii cu privire la siguranţa pe Facebook şi Instagram, permiţând în acelaşi timp exploatarea sexuală a copiilor pe aceste platforme, într-un proces intentat de procurorul general al statului.
Aceste procese au fost primele care au testat dacă marile companii de tehnologie pot fi trase la răspundere pentru proiectarea aplicaţiilor acuzate că dăunează bunăstării tinerilor. Meta, Snapchat şi compania-mamă Snap Inc., YouTube de la Google, precum şi TikTok şi compania-mamă ByteDance se confruntă cu mii de procese în instanţele federale şi de stat, pe baza acuzaţiilor că şi-au proiectat în mod conştient platformele cu funcţii care creează dependenţă la copii şi adolescenţi, alimentând o criză de sănătate mintală.
Procesul din Los Angeles este menit să servească drept caz de referinţă, sau caz-test, pentru miile de procese similare din instanţele statale din California. Verdictele din cazurile de referinţă sunt adesea folosite de judecători şi avocaţi pentru a evalua valoarea potenţială a celorlalte plângeri şi pentru a ghida negocierile de soluţionare. De obicei, mai multe cazuri de referinţă vor fi judecate înainte de a se ajunge la o înţelegere sau o soluţionare mai amplă.
CE ÎNTREBĂRI JURIDICE RĂMÂN?
Pe lângă cazurile din instanţele statului California, peste 2.400 de procese împotriva Meta şi a altor companii de social media care formulează pretenţii similare au fost centralizate la instanţa federală din California. Litigiile federale includ, de asemenea, procese intentate de procurorii generali ai statelor, care invocă prejudicii aduse statelor lor, precum şi cazuri intentate de districtele şcolare, care susţin că dependenţa de reţelele sociale a cauzat perturbări şi probleme costisitoare.
Deşi poate exista o anumită coordonare între instanţele statale şi federale care supervizează cereri similare, verdictele pronunţate de instanţele statale nu au, de obicei, un impact direct asupra litigiilor federale.
Atât cazul din New Mexico, cât şi cel din California au evidenţiat o dispută juridică centrală care va influenţa probabil cazurile viitoare: în ce măsură legea federală protejează companiile de social media de răspundere?
Meta, Google şi alte companii de social media au susţinut că astfel de procese sunt interzise de Secţiunea 230 din Legea privind decenţa în comunicaţii (Communications Decency Act), care protejează în general platformele de răspundere pentru conţinutul generat de utilizatori. Reclamanţii contraargumentează că pretenţiile lor vizează caracteristicile de proiectare ale site-urilor care cauzează prejudicii, mai degrabă decât conţinutul în sine.
Judecătorii din Los Angeles şi Santa Fe au respins acest argument atunci când au permis ca plângerile să ajungă în faţa instanţei. Verdictele ar putea constitui baza unor apeluri care ar oferi instanţelor superioare şansa de a se pronunţa asupra chestiunii cheie, dacă Secţiunea 230 se aplică pretenţiilor axate pe proiectarea platformei, mai degrabă decât pe conţinut.
În luna mai, judecătorul din New Mexico va superviza o a doua fază a acelui proces, în cadrul căreia procurorul general al statului va solicita o hotărâre judecătorească prin care Meta să fie obligată să aducă modificări platformelor sale şi să plătească despăgubiri suplimentare.
Pe lângă problema Secţiunii 230, companiile ar putea, de asemenea, să-şi bazeze apelurile pe evenimentele din jurul procesului, inclusiv pe deciziile judecătorului privind probele sau pe conduita juriului sau a avocaţilor.
Atât în instanţele statale, cât şi în cele federale vor mai fi probabil procese. Conform documentelor judiciare, în luna iunie este programat un proces la o instanţă federală într-un dosar intentat de un district şcolar din comitatul Breathitt, Kentucky, împotriva Meta, ByteDance, Snap şi Google. La o instanţă din statul California, este programat să înceapă în iulie un alt proces care implică plângeri împotriva Instagram, YouTube, TikTok şi Snapchat.
