Drepturile de franciză sunt reglementate de un regulament european care se aplică direct în România și nu este preluat prin reglementări interne, a declarat, joi, Daniela Bădilă, director general la Consiliul Concurenței, la un eveniment de specialitate.
‘Drepturile de franciză sunt reglementate de un regulament european care se aplică direct în România, deci nu este preluat prin reglementări interne. Este un regulament de exceptare pe categorii a acordurilor verticale, franciza fiind un tip de acord vertical, respectiv francizorul dă ceva francizatului. Alături de franciză mai sunt și alte categorii acoperite de acest regulament, tot contracte uzuale, contracte de distribuție exclusivă sau contracte de distribuție selectivă’, a spus aceasta.
Potrivit Danielei Bădilă, regulamentul prevede că în situația în care francizorul sau francizatul au o cotă de piață, pe care activează, de sub 30%, iar acordul de franciză nu conține restricții grave, atunci este exceptat automat de la Legea concurenței.
‘Acele acorduri chiar dacă sunt încheiate între francizor și francizați, cu cote sub 30% din piață, nu trebuie să conțină restricții grave. Restricțiile permise sunt cele care țin de protejarea identității mărcii, a coerenței mărcii și a utilizării know-how-ului pe care francizatul îl dobândește de la francizor. Acestea sunt de regulă permise, dar în anumite limite’, a explicat Daniela Bădilă.
Aceasta a adăugat că durata contractului de franciză nu trebuie să depășească cinci ani, ca să fie exceptată clauza de non-concurență.
În opinia directoarei, cele mai importante restricții severe din contractele de franciză sunt interzicerea comenzilor online pentru francizat și impunerea unui preț de către francizor.
‘Nu pot fi interzise comenzile online. Onorarea comenzilor online reprezintă o formă de vânzare pasivă ce nu poate fi exceptată. (…) Ce poate face francizorul este să recomande un preț, dar să nu ia măsuri pentru a impune acel preț. Deci, nu putem, dintr-o recomandare, să mergem într-o impunere de preț. De asemenea, o restricție permisă este obligația privind aprovizionarea exclusivă de la francizor sau de la furnizorii pe care francizorul îi desemnează’, a arătat reprezentanta Consiliului Concurenței.
Ea a precizat că instituția are în analiză patru cazuri pe acorduri de franciză, care nu sunt finalizate. ‘Vorbim doar despre o posibilă încălcare a legii și de prezumția de nevinovăție’, a explicat Bădilă.
Astfel, Consiliul Concurenței analizează posibila încălcare a legilor concurenței la francizele Dabo Doner (vânzare de produse fast-food), Green Care Cosmetics (industria înfrumusețării) și alte două cazuri pe piața distribuției de piese și accesorii pentru autovehicule, Euro Parts Distribution SRL și Karma Crimpex SRL.
Daniela Bădilă spune că sunt analizate, de la caz la caz, posibile impuneri ale prețului de revânzare și/sau interdicția de promovare online și existența unor clauze de neconcurență în contractele dintre francizori și francizați.
La rândul său, Luca Drăgan, managing partner la BaF – Biroul de Afaceri în Franciză, a declarat că în România există în jur de 300 de rețele de franciză.
‘În România, sunt în jur de 300 de rețele de francize care se dezvoltă, dar nu toate sunt active și în căutarea de francizați. Împreună ar fi undeva la vreo 5.000 de puncte de lucru pe care le exploatează și în jur de 500.000 spre 800.000 de salariați. Sunt cifre foarte grosiere’, a subliniat Luca Drăgan.
El consideră că franciza este cel mai potrivit model economic de dezvoltare a unei societăți.
‘Franciza, ca model economic și sistem, este cel mai bun mod de dezvoltare. Și fac referire directă la țările dezvoltate economic, din vestul Europei, la țările europene care au tradiție veche în franciză. Sunt țări care au dezvoltat atât comerțul cât și industria împreună cu serviciile pe baza acestui model. (…) În franciză nu poți să reușești doar ca francizor sau doar ca francizat, ci numai împreună’, a spus reprezentantul Biroului de Afaceri în Franciză.
Invitat la eveniment, Michel Kahn, președintele Federației Rețelelor Europene de Franciză și Parteneriat (IREF), a afirmat că în Franța activează peste 3.000 de francize.
‘Astăzi, în Franța, avem peste 3.800 de francize care au împreună 280.000 de întreprinderi afiliate și care reprezintă 1,95 milioane de locuri de muncă. Contractele de franciză reprezintă 53 de miliarde euro’, a precizat președintele IREF.
Acesta a făcut o lungă prezentare a evoluției francizei în lume.
‘Franciza e născută în Franța, în cultură franco-romană, nu anglo-saxonă pentru că nu sunt exact aceleași francize. Ceea ce noi denumim franciză, nord-americanii o numesc ‘business model franchise’. Ceea ce americanii numesc ‘franchising’, noi numim parteneriat. (…) Primul contract de franciză este datat din 4 martie 1232′, a arătat Kahn.
Ediția a doua a Forumului de francize și antreprenoriat a avut loc, joi, la Institutul Național de Statistică, evenimentul fiind organizat de Club Antreprenor, CMV Law by Mihaela Mocanu și BaF – Biroul de Afaceri în Franciză, cu participarea IREF și cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie București.
Piața francizelor din România a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, fiind estimată la circa 5,8 miliarde de euro la nivelul anului 2024, de la peste 3,5 milioane de euro în 2019, arăta o analiză de specialitate din 2025 realizată de Franchwise, jucător din sectorul consultanței în francize din România.
Francizele sunt populare în retailul alimentar, conform informațiilor furnizate anul trecut. Printre acestea sunt foarte cunoscute: Ahold-Delhaize, care deține Mega Image și Profi; LaDoiPași dezvoltată de Metro România; 5 to go etc.
Există și francize în domeniul educației, precum Logiscool, Saga Kids sau SmartyKids.
În ultimii ani, francizele au trecut de la fast-food și haine la know-how, tech și servicii smart.
