”Transparenţa cheltuirii banului public nu este doar o obligaţie legală, ci o premisă fundamentală a democraţiei”, a afirmat preşedintele Curţii de Conturi, Mirela Călugăreanu, în cadrul unei întâlniri la care au participat preşedinţi ai Curţilor de Conturi din mai multe state vecine. Şefa Curţii de Conturi a României a subliniat că, în actualul context din România, deciziile de politică publică necesită ”o fundamentare solidă, bazată pe date şi expertiză”.
”În contextul actual din România, deciziile de politică publică necesită o fundamentare solidă, bazată pe date şi expertiză. Rolul Curţii de Conturi este esenţial în sprijinirea guvernanţei, prin evaluarea modului în care sunt gestionate fondurile publice şi prin contribuţia la creşterea încrederii cetăţenilor. Din perspectiva activităţii Curţii de Conturi, considerăm că transparenţa cheltuirii banului public nu este doar o obligaţie legală, ci o premisă fundamentală a democraţiei. În acelaşi timp, în contextul instituţional regional, european şi internaţional, această responsabilitate devine cu atât mai importantă. Gestionarea corectă a banului public este esenţială, iar încrederea cetăţenilor în instituţii se construieşte pe această bază, contribuind astfel la consolidarea democraţiei”, a declarat preşedintele Curţii de Conturi a României, Mirela Călugăreanu.
Ea a subliniat importanţa realizării unui audit de înaltă calitate, în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale, astfel încât activitatea specifică să răspundă nevoilor reale ale societăţii şi să fie considerată un reper la nivel instituţional şi naţional.
Şefa Curţii de Conturi a României a făcut aceste afirmaţii în cadrul evenimentului ”Rolul instituţiilor supreme de audit în consolidarea rezilienţei europene şi a bunei guvernanţe în contextul transformărilor geopolitice actuale”, la care au participat şi preşedinţi ai Curţilor de Conturi din Republica Moldova şi Ucraina, dar şi reprezentanţi ai Curţii de Conturi Europene.
În cadrul evenimentului găzduit de Curtea de Conturi a României, luni, s-a discutat despre necesitatea consolidării auditului de performanţă în domeniul public, prin evaluarea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor publice, precum şi desăre modul de implementare a politicilor publice, cu accent pe raportul cost-beneficiu şi pe relevanţa pentru interesul public, în spiritul principiului ”value for money”.
Preşedintele Curţii de Conturi Europene, Tony Murphy, a arătat, la rândul său, că în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, care propune un buget fără precedent, de aproximativ două trilioane de euro, ”activitatea de audit devine esenţială pentru menţinerea încrederii în modul în care sunt gestionate resursele Uniunii Europene”.
”Caracteristica principală a propunerilor privind CFM – inclusiv introducerea unor noi surse de finanţare, facilităţi de creditare în afara situaţiilor de criză şi orientarea către finanţare care nu este legată de costuri – creează oportunităţi, dar şi riscuri suplimentare care trebuie evaluate riguros. În acest context, cadrele independente şi solide de audit şi control, la toate nivelurile, sunt esenţiale pentru a oferi asigurarea că fondurile sunt utilizate eficient şi că rezultatele obţinute reflectă impactul real al politicilor europene”, a afirmat Tony Murphy.
Tatiana Şevciuc, preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova, a arătat că doar prin misiuni de audit de calitate auditorii pot oferi cetăţenilor ”asigurări ferme privind capacitatea statului de a gestiona eficient resursele publice”.
”Nu venim doar cu constatări, ci şi cu recomandări concrete care să faciliteze aceste acţiuni, astfel încât să fim cât mai aproape de standardele Uniunii Europene”, a declarat Tatiana Şevciuc.
Prezentă online la evenimentul organziat la Bucureşti, şefa Camerei de Conturi a Ucrainei, Olha Pishchanska, a declarat că ”în contextul actual, marcat de provocări multiple, stabilitatea statului depinde nu doar de resursele disponibile, ci şi de modul în care acestea sunt gestionate”, aceasta subliniind că „orice decizie eronată de management poate conduce la pierderi irecuperabile de resurse şi poate crea o povară suplimentară a datoriei”.
