Un nou set de recomandări pentru evaluarea şi controlul colesterolului pune accent pe prevenţia timpurie şi pe adaptarea deciziilor medicale la riscul individual al fiecărei persoane. Noul ghid 2026 al al Colegiului American de Cardiologie (ACC) şi al Asociaţiei Americane a Inimii (AHA) subliniază importanţa depistării precoce şi a intervenţiei asupra factorilor de risc modificabili pentru a reduce bolile cardiovasculare pe termen lung.
Pentru prima dată din 2018, ACC (American College of Cardiology) şi AHA (American Heart Association) au actualizat ghidul clinic privind screeningul şi managementul colesterolului.
Documentul a fost publicat simultan în revistele Journal of the American College of Cardiology – JACC şi Circulation şi a fost prezentat la sesiunea ştiinţifică anuală a ACC din 28 martie 2026, la New Orleans.
Noul ghid se concentrează pe reducerea nivelurilor crescute de colesterol LDL (lipoproteine cu densitate joasă), cunoscut drept „colesterol rău”, dar şi a altor tipuri de lipide din sânge, precum lipoproteina(a), abreviată Lp(a).
Totodată, documentul subliniază necesitatea screeningului mai devreme în viaţă, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare, şi utilizarea unor estimări mai personalizate ale riscului, pentru a sprijini deciziile comune între medic şi pacient.
Autorii arată că scăderea valorilor LDL este asociată cu reducerea riscului de infarct miocardic, AVC (accident vascular cerebral) şi insuficienţă cardiacă. De asemenea, menţinerea valorilor lipidelor în limite normale şi al tensiunii arteriale încă din tinereţe contribuie la menţinerea sănătăţii cardiovasculare pe tot parcursul vieţii.
Actualizarea recomnadărilor vine în contextul în care aproximativ un adult din patru din Statele Unite are valori crescute ale colesterolului LDL, un factor de risc major pentru ateroscleroză – îngustarea sau rigidizarea arterelor. Acumularea de lipide favorizează formarea plăcilor de aterom în vase, care pot bloca circulaţia. În anumite condiţii, aceste plăci se pot desprinde şi pot declanşa infarct sau AVC.
Ghidul reafirmă importanţa măsurilor de bază pentru sănătatea inimii: alimentaţie echilibrată, activitate fizică regulată, evitarea fumatului, somn suficient şi de bună calitate şi menţinerea unei greutăţi normale.
Aproximativ 80–90% dintre bolile cardiovasculare sunt legate, cel puţin parţial, de factori de risc modificabili, motiv pentru care intervenţiile asupra stilului de viaţă rămân esenţiale.
O schimbare importantă este recomandarea pentru screening mai precoce şi evaluarea detaliată a istoricului familial, a unor boli asociate, cum este artrita reumatoidă, şi a riscurilor pe termen lung, precum menopauza precoce sau complicaţiile din sarcină, inclusiv preeclampsia şi diabetul gestaţional. Aceste informaţii sunt utilizate pentru a ghida deciziile terapeutice.
De exemplu, persoanele cu hipercolesterolemie familială, o afecţiune genetică ce determină valori foarte mari ale LDL, ar trebui testate încă din copilărie, în jurul vârstei de 9 ani sau chiar mai devreme.
Ghidul recomandă şi efectuarea cel puţin o dată a testării nivelului de Lp(a), un marker asociat riscului genetic, care poate creşte riscul de boală cardiovasculară cu aproximativ 40% la valori de 125 nmol/L şi îl poate dubla la 250 nmol/L.
O altă noutate este introducerea unui nou calculator de risc cardiovascular, numit PREVENT (Predicting Risk of Cardiovascular Disease Events), care estimează riscul de infarct şi AVC pe zece şi 30 de ani.
Spre deosebire de modelul anterior, acesta include şi indicatori ai glicemiei şi ai funcţiei renale şi poate fi utilizat începând de la vârsta de 30 de ani. Noul instrument se bazează pe date provenite de la 6,6 milioane de persoane, comparativ cu 26.000 în cazul modelului anterior.
Pentru o evaluare mai precisă a riscului, ghidul introduce şi conceptul de factori suplimentari care pot creşte probabilitatea de ateroscleroză. La persoanele cu risc intermediar, medicii pot recomanda teste suplimentare, precum determinarea proteinei C reactive ultrasensibile (hsCRP), un marker al inflamaţiei, sau pot lua în calcul nivelul Lp(a), istoricul familial şi originea etnică.
De asemenea, sunt incluse recomandări privind utilizarea tomografiei pentru scorul de calciu coronarian, care detectează depozitele de calciu din artere şi ajută la individualizarea tratamentului.
Ghidul abordează şi situaţii speciale, precum femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele peste 75 de ani şi pacienţii cu boli cronice, inclusiv diabet, boală renală avansată, infecţie cu HIV sau cancer.
În ceea ce priveşte tratamentul, documentul detaliază utilizarea statinelor şi actualizează informaţiile despre alte terapii de scădere a lipidelor, precum ezetimib, acidul bempedoic şi anticorpii monoclonali PCSK9 administraţi injectabil. Aceste medicamente sunt recomandate în special pacienţilor care nu răspund suficient la statine sau care necesită combinaţii de tratament.
Într-un articol care însoţeşte noile recomandări, autorii anticipează că viitoarele recomandări vor indica probabil şi persoanelor cu ateroscleroză cel puţin moderată să urmărească scăderea valorilor LDL-C sub 55 mg/dL.
Pentru persoanele fără boală cardiovasculară, nivelul optim al colesterolului LDL este sub 100 mg/dL. Ghidul recomandă scăderea sub 70 mg/dL la cei cu risc intermediar şi sub 55 mg/dL la cei cu risc crescut. Sunt incluse şi recomandări pentru colesterolul non-HDL (colesterolul care nu face parte din fracţia HDL), şi pentru apolipoproteina B, o proteină asociată particulelor de colesterol.
Autorii notează că viitoarele ghiduri ar putea recomanda ţinte sub 55 mg/dL şi pentru persoanele cu ateroscleroză moderată.
Noul document a fost elaborat înainte de publicarea studiului clinic VESALIUS-CV în New England Journal of Medicine – NEJM, care a arătat beneficii ale scăderii colesterolului prin utilizarea mai multor combinaţii de tratament pentru reducerea nivelului grăsimilor din sânge (lipidelor).
Ghidul din 2026 privind managementul dislipidemiei este un raport al Comitetului comun pentru ghiduri de practică clinică al ACC şi al AHA.
