Cercetătorii dintr-o echipă internațională, din care au făcut parte oameni de știință de la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen (LMU), Universitatea din Zurich și alte institute de cercetare partenere, au examinat reziduurile de cenușă găsite în vasele pentru arderea tămâii în Pompeii. Substanțele descoperite arată că acest oraș antic făcea parte dintr-o rețea comercială globală, informează un comunicat publicat luni de LMU pe site-ul său oficial (lmu.de).
Distrugerea orașului Pompeii a permis conservarea reziduurilor de cenușă în altarele de familie ale locuitorilor săi. Cercetătorii dintr-o echipă internațională au analizat pentru prima dată din punct de vedere științific conținutul produselor care erau arse în vasele romane dedicate arderii tămâii (cădelnițe) din Pompeii – și au descoperit ceva surprinzător: pe lângă plante locale, oamenii de acolo foloseau și substanțe aromate importate din Africa și Asia.
În anul 79 d.Hr., vulcanul Vezuviu a erupt și a îngropat sub un strat gros de cenușă orașul Pompeii din epoca Romei Antice, precum și alte localități și vile din apropiere. Catastrofa pentru oamenii acelor timpuri reprezintă însă o binefacere pentru arheologia din zilele noastre, datorită condițiilor unice în care au fost conservate obiectele din acea eră. Unul dintre lucrurile conservate sub cenușa vulcanică a fost cenușa din cădelnițele cu ajutorul cărora romanii le aduceau ofrande zeilor lor.
Cenușa găsită în două astfel de vase ritualice din Pompeii și dintr-o vilă din apropiere a fost analizată folosind o gamă variată de tehnici de laborator de ultimă generație.
Foto: (c) Johannes Eber / © Parcul Arheologic Pompeii
Rășini de arbori exotici din Africa și Asia
‘Acum putem să indicăm cu precizie ce esențe erau de fapt arse în practicile de cult domestice din Pompeii’, a declarat Johannes Eber, cercetător la Universitatea din Zurich și coordonator al studiului.
‘Pe lângă plante locale, am găsit urme ale unor rășini importate – un indicator al legăturilor comerciale extinse ale orașului Pompeii’, a adăugat el.
În unul dintre vasele examinate, cercetătorii au identificat reziduuri conținând rășina unui copac exotic, care provenea probabil din regiuni tropicale din Africa sau Asia.
‘Analizele moleculare arată, de asemenea, existența unui produs din struguri în unul dintre vasele pentru arderea tămâii’, a declarat Maxime Rageot de la Universitatea din Bonn, care a realizat cercetările biomoleculare în cadrul studiului. ‘Acest lucru ar fi în concordanță cu utilizarea vinului în ritualuri, așa cum este ea ilustrată în imaginile romane și descrisă în texte. În același timp, demonstrează importanța completării studiilor arheologice cu analize științifice’, a adăugat Maxime Rageot.
‘Combinarea diverselor tehnici de investigație chimică și microscopică de ultimă generație a făcut ca practicile religioase cotidiene ale locuitorilor din Pompeii să devină dintr-o dată tangibile’, a explicat Philipp W. Stockhammer, arheolog la LMU, al cărui grup de cercetare ERC a inițiat studiul.
Foto: (c) Johannes Eber / © Parcul Arheologic Pompeii
O rețea comercială foarte extinsă, încă din urmă cu aproape 2.000 de ani
Parcul Arheologic Pompeii, care a înființat recent o nouă expoziție permanentă despre acea erupție antică și victimele sale, în care prezintă un număr mare de descoperiri organice, precum reziduuri de plante, alimente și obiecte din lemn, subliniază importanța acestor tipuri de studii.
‘Fără Pompeii, cunoștințele noastre despre lumea Romei Antice ar fi mai sărace’, a declarat directorul parcului, Gabriel Zuchtriegel. ‘Pompeii conține o bogăție de date și de perspective la care doar practicile arheologiei contemporane pot avea un acces adecvat. Datorită colaborării interdisciplinare cu alte științe, putem încă să descoperim multe lucruri noi despre viața din acest oraș antic’, a adăugat el.
Noile cercetări arată că Pompeii nu era doar un oraș roman din apropierea vulcanului Vezuviu, ci parte a unei rețele comerciale globale, ale cărei urme pot fi regăsite chiar și în aromele altarelor din casele locuitorilor săi.
