Preţurile petrolului au rămas volatile luni, în contextul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu după atacurile rebelilor Houthi asupra Israelului. Petrolul Brent a scăzut cu aproximativ 0,5%, tranzacţionându-se în jurul valorii de 112 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 3,33%, până la aproximativ 103 dolari pe baril.
În pofida fluctuaţiilor din sesiunea de luni, petrolul Brent se îndreaptă spre cea mai mare creştere lunară din istorie. Preţul a crescut cu aproximativ 58% în această lună, potrivit datelor LSEG care merg până în 1988, depăşind inclusiv creşterile înregistrate în timpul războiului din Golf din 1990. Petrolul american a avansat cu aproximativ 51%, marcând cea mai puternică creştere lunară din mai 2020, arată Reuters.
Creşterile din ultima perioadă au fost alimentate de închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran, o rută strategică prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze. Conflictul a început pe 28 februarie prin lovituri aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului şi s-a extins ulterior în mai multe zone ale Orientului Mijlociu.
Armata israeliană a anunţat luni că a interceptat două drone lansate din Yemen, la două zile după ce rebelii Houthi, susţinuţi de Iran, au lansat pentru prima dată rachete asupra Israelului de la începutul conflictului. În acelaşi timp, gruparea Hezbollah din Liban a lansat rachete asupra Israelului.
Deocamdată, rebelii Houthi nu au atacat nave comerciale în Marea Roşie, o rută prin care trece aproximativ 15% din traficul maritim global. Analiştii avertizează însă că o eventuală blocare a intrării sudice în Marea Roşie ar putea împinge preţurile petrolului şi mai sus.
”Dacă rebelii Houthi ar începe să atace transportul maritim şi ar închide intrarea sudică a Mării Roşii, impactul asupra pieţei ar putea însemna o creştere suplimentară de 5 până la 10 dolari pe baril”, a declarat Robert Yawger, director pentru contracte futures pe energie la Mizuho.
Tensiunile au crescut şi după ce preşedintele american Donald Trump a avertizat Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, în caz contrar Statele Unite urmând să lovească infrastructura energetică a ţării.
Anterior, Trump anunţase că va suspenda atacurile asupra reţelei energetice iraniene până pe 6 aprilie, termen după care operaţiunile militare ar putea fi reluate dacă nu se ajunge la un acord.
În acelaşi timp, Washingtonul a trimis trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, iar Trump a afirmat că Statele Unite şi Iranul poartă discuţii ”directe şi indirecte”, spunând că noii lideri de la Teheran ar fi fost „foarte rezonabili”.
Teheranul a respins însă propunerile americane de încheiere a conflictului, pe care le-a descris drept ”nerealiste, ilogice şi excesive”, şi a lansat noi rachete asupra Israelului. Armata israeliană a anunţat luni că a atacat infrastructură guvernamentală iraniană în mai multe zone din Teheran.
În paralel, miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din statele G7 au anunţat că sunt pregătiţi ”să ia toate măsurile necesare” pentru a menţine stabilitatea pieţelor energetice şi pentru a limita impactul economic al volatilităţii recente.
Datele companiei de analiză Kpler arată că Arabia Saudită a redirecţionat o parte importantă din exporturile sale de petrol din Strâmtoarea Ormuz către portul Yanbu de la Marea Roşie, unde exporturile au ajuns săptămâna trecută la 4,658 milioane de barili pe zi, comparativ cu aproximativ 770.000 de barili pe zi în lunile ianuarie şi februarie.
Analiştii avertizează că evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu rămâne principalul factor care influenţează pieţele energetice globale, iar orice nouă escaladare ar putea împinge preţurile petrolului la niveluri şi mai ridicate.
