India a avertizat că prognoza sa de creştere economică de 7,0%–7,4% pentru anul financiar care se încheie în martie 2027 se confruntă cu ”riscuri considerabile de scădere” din cauza creşterii costurilor energetice şi a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare provocate de războiul cu Iranul, relatează CNBC.
Conflictul, început pe 28 februarie după atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, a perturbat transportul de mărfuri prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vitală prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce a dus la creşterea costurilor energetice şi de transport şi a afectat lanţurile globale de aprovizionare.
”Deficitul comercial va creşte semnificativ” în următorul an financiar care se încheie în martie 2027 şi va duce la ”lărgirea deficitului de cont curent”, a scris consilierul economic-şef al guvernului indian, V. Anantha Nageswaran, într-un raport.
Potrivit acestuia, menţinerea deficitului la un nivel gestionabil va necesita o împărţire a poverii între guvern, prin măsuri fiscale, şi gospodării şi companii. Totuşi, transmiterea creşterii preţurilor importurilor către consumatori ar urma să reducă ritmul cererii.
Până acum, guvernul indian a arătat puţină disponibilitate de a transfera creşterea costurilor energetice către consumatori. Joi, autorităţile au redus accizele la benzină şi motorină pentru consumul intern cu 10 rupii pe litru (aproximativ 0,11 dolari) pentru a evita majorarea preţurilor la pompă în contextul perturbărilor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Guvernul a majorat în acelaşi timp taxele la export pentru motorină şi combustibil pentru aviaţie, ministrul finanţelor Nirmala Sitharaman afirmând că măsura a fost adoptată pentru ”a asigura disponibilitatea acestor produse pentru consumul intern”.
”Această măsură va proteja consumatorii de creşterea preţurilor”, a declarat Sitharaman într-un mesaj publicat vineri pe platforma X.
Ministrul Petrolului şi gazelor naturale, Hardeep Singh Puri, a avertizat însă că această decizie va afecta veniturile fiscale ale statului.
Potrivit unei analize publicate sâmbătă de banca globală Nomura, dacă preţurile petrolului rămân ridicate, guvernul va fi nevoit în cele din urmă să majoreze preţurile la pompă, însă o astfel de decizie ar putea fi amânată până după alegerile statale programate în aprilie, cu rezultatele finale aşteptate pe 4 mai.
India depinde în proporţie de aproximativ 50% de aprovizionarea cu ţiţei prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Citi, şi importă prin această rută cea mai mare parte a gazului petrolier lichefiat (LPG), principalul combustibil de gătit utilizat atât de gospodării, cât şi de companii.
Surse alternative de ţiţei şi gaz natural lichefiat există, însă presupun întârzieri şi costuri mai mari, arată raportul lunar al ministerului finanţelor. Documentul subliniază că LPG este mult mai greu de înlocuit, deoarece aproape întreaga cantitate provine din regiuni afectate de conflict, iar producţia internă este limitată.
Dacă cererea se va reduce ca reacţie la creşterea preţurilor, banca centrală a Indiei ar putea trata impactul asupra inflaţiei drept un şoc de ofertă, a explicat Nageswaran. Banca centrală, Reserve Bank of India, urmează să anunţe următoarea decizie de politică monetară pe 8 aprilie.
Preţul mediu al petrolului importat de India a crescut de la sub 80 de dolari la aproximativ 140 de dolari pe baril, ceea ce va avea ”cu siguranţă” un impact asupra deficitului de cont curent, a declarat Naveen Mathur, director pentru mărfuri şi valute la firma de brokeraj Anand Rathi International Ventures.
El a adăugat că avertismentul guvernului privind impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei reprezintă un factor negativ pentru perspectivele de creştere ale Indiei, într-un moment în care ţara se confruntă deja cu retrageri ale investitorilor străini.
Deşi datele oficiale privind impactul perturbărilor din martie nu sunt încă disponibile, indicatorii de înaltă frecvenţă din sectorul privat arată deja semne de stres.
Activitatea sectorului privat din India a încetinit în martie la cel mai redus nivel din octombrie 2022, pe fondul scăderii cererii interne, potrivit indicelui preliminar PMI publicat de HSBC şi elaborat de S&P Global.
Companiile intervievate au declarat că conflictul din Orientul Mijlociu, instabilitatea pieţelor şi presiunile inflaţioniste ”au frânat creşterea”, în timp ce inflaţia costurilor se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
