Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, marți, că sunt neconstituționale a prevederile articolului 32 alineatul 2 din Legea 303/2004 care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanțele civile la instanțele militare.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis marți AGERPRES, instanța constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis o excepție de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă cuprinsă în articolul 32 alineatul 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, care nu precizează condițiile transferului de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare.
‘Prevederile art.32 alin.(2) din Legea 303/2004, care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanțele civile la instanțele militare, stabilind că aceasta se face potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, așadar printr-un act infralegal, sunt neconstituționale, încălcând dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) privind calitatea legii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 125 alin. (2) privind transferul judecătorilor și art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii’, se explică în comunicat.
CCR menționează că, prin Decizia 454 din 24 iunie 2020, cu privire la condițiile în care se realizează transferul judecătorilor, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară Legii 242/2018, și art. 60 alin. (1) din Legea 303/2004, în redactarea ulterioară Legii 242/2018, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, precum și art. 60 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, și a constatat că aceste prevederi legale, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, sunt neconstituționale.
Curtea a mai reținut, având în vedere cele statuate în jurisprudența sa și în acord cu aceasta, că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al judecătorilor și procurorilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acesteia.
Totodată, judecătorii constituționali spun că, în condițiile în care art. 32 alin. (2) din Legea 303/2004 nu stabilește criteriile și procedura de transfer a judecătorilor militari și face referire la stabilirea acesteia printr-un regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, stabilirea prin acte cu forță juridică infralegală a unor elemente esențiale ale raportului de muncă al judecătorului și, implicit, ale statutului acestuia relativizează ‘în mod nepermis’ condițiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă art. 125 alin. (2) din Constituție, sunt contrare și exigențelor constituționale de stabilitate, previzibilitate și claritate, cuprinse în art. 1 alin. (5), iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică.
Conform comunicatului, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă și, ca atare, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea.
‘Or, reglementarea procedurii de transfer a judecătorilor și procurorilor militari prin regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, (…) determină și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 454 din 20 iunie 2020, paragraful 34)’, subliniază CCR.
