Centralele hidroelectrice nu sunt suficient susținute în Europa, ne confruntăm cu dificultăți în continuarea unor investiții mai vechi, iar procedurile devin din ce în ce mai birocratice, a declarat, marți, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.
”Suntem cel mai mare producător de energie electrică din România. Avem 6,3 gigawați în centrale hidroelectrice și 108 megawați în energie eoliană. Așadar, teoretic, suntem perfect aliniați cu obiectivele stabilite de Green Deal la nivelul Uniunii Europene. În realitate însă, cred că ceea ce a fost omis sau tratat ca o ‘Cenușăreasă’ a tehnologiilor regenerabile a fost energia hidro. Centralele hidroelectrice au rămas undeva la mijloc: operăm tehnologii verzi, sustenabile, creăm valoare adăugată acolo unde avem lacuri, inclusiv artificiale, și creăm infrastructură și obiective turistice. (…) În același timp, dintr-o altă perspectivă, centralele hidroelectrice nu sunt suficient susținute în Europa – iar acest lucru l-am resimțit în ultimii 10 ani. Ne confruntăm cu dificultăți în continuarea unor investiții mai vechi, iar procedurile devin din ce în ce mai birocratice. Marea întrebare este: ‘Unde ne aflăm? Mai este energia hidro o tehnologie susținută la nivelul Uniunii Europene, nu e susținută? Este încurajată sau nu?”, a spus Badea la conferința regională ”The Economist Romania Government Roundtable”.
Acesta a subliniat că, dacă se face o ”radiografie” a sectorului energetic din România, se observă o diferență de ritm: am fost foarte rapizi în dezafectarea unor capacități importante de bază, dar nu am pus în loc, suficient de rapid, alte tehnologii mai prietenoase cu mediul.
”Astfel, s-a creat un dezechilibru, un deficit. România a trecut de la statutul de exportator net – inclusiv pentru securitatea energetică a regiunii – la o situație care pune presiune suplimentară pe sistem. Avem multe instalații solare, ceea ce este un lucru bun. Eu susțin mereu ideea că nu trebuie să fie o competiție între tehnologii. Trebuie să învățăm cum să le combinăm și care este mixul corect pentru tranziția energetică. În acest mix, hidro ar trebui să fie cel mai important jucător, deoarece este principalul furnizor pentru securitatea alimentării și pentru serviciile de echilibrare. Și folosim o resursă regenerabilă: apa”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, anul trecut a fost unul cu secetă extremă, iar producția hidro a scăzut la 11,8 TWh, față de o medie de aproape 15 TWh, sau chiar 18 TWh în 2023.
Bogdan Badea a mai atras atenția că, dacă se înlocuiesc tehnologiile vechi cu unele noi, presiunea asupra sistemului va crește, deci va fi nevoie de mai multă capacitate de stocare.
”Sincer, nu cred că o centrală hidroelectrică este mai puțin prietenoasă cu mediul decât o baterie. Da, bateriile sunt utile – și noi le folosim pentru optimizarea producției – dar pe termen lung cred că hidroenergia este tehnologia sustenabilă. Și cred că aici este una dintre problemele modului în care a fost construit Green Deal-ul. Totuși, nu este prea târziu să încercăm să încurajăm investițiile în hidro și să reducem birocrația. De exemplu, în România avem nevoie de aproximativ cinci ani pentru a obține autorizația de mediu, conform legislației europene, adaptată în cea națională, chiar și pentru a înlocui un echipament vechi cu unul nou. Și am construit centrala de la Vidraru integral în aproape aceeași perioadă, șase ani”, a mai afirmat directorul Hidroelectrica.
Teme economice majore precum stabilitatea financiară, investițiile, transformarea tehnologică, competitivitatea și sustenabilitatea sistemelor publice se află pe agenda conferinței regionale la nivel înalt The Economist Romania Government Roundtable, organizată de grupul editorial The Economist la București, în perioada 30 martie – 1 aprilie.
Oficiali de rang înalt din România intră în dialog în aceste zile cu oficiali din regiune și de la nivel european, precum și cu lideri de business, în sesiuni moderate de Joan Hoey și Alasdair Ross, editori ai publicației The Economist.
Citeşte şi:
* Ivan, despre reducerea accizei: Decizia trebuie luată în această săptămână ca să producă efecte începând cu săptămâna viitoare
* Tanczos Barna: Europa se confruntă cu provocări fără precedent; este important să găsim, cât mai rapid, un răspuns la această situație
* Tzitzikostas (CE): Infrastructura este în prezent un activ strategic, care poate oferi reziliență, securitate și prosperitate pe termen lung
* Ambasadorul SUA: România are un mare potențial de a juca un rol esențial în domeniul securității energetice în Europa
* Menegazzo (PPC): Dacă rămânem blocați în opinii centrate pe interese naționale în domeniul energiei, pierdem oportunitatea de a avea o Europă robustă
* Mînzatu: Statele sud-estice, membre ale UE, și țările candidate trebuie să fie mai active, mai vocale
