Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, declară marţi că o propunere legislativă care a fost înregistrată la Senat, privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României, şi care la prima vedere, pare despre libertatea de exprimare, propune de fapt eliminarea acelor reguli care ţin România departe de extremism. Propunerea legislativă este semnată de parlamentari ai Opoziţiei şi a fost înregistrată pe 23 martie, la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
”Uneori, cele mai periculoase lucruri nu vin cu zgomot. Vin ambalate frumos, în cuvinte mari: „libertate”, „identitate”, „demnitate”. Aşa este prezentată şi o propunere legislativă înregistrată recent la Senat (Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României). La prima vedere, pare despre libertatea de exprimare. Dar dacă te uiţi mai atent, descoperi altceva. În spatele unor cuvinte frumoase, proiectul propune ELIMINAREA acelor reguli care ţin România departe de extremism: interdicţiile pentru organizaţii fasciste şi legionare, sancţiunile pentru propagandă extremistă, limitele clare împotriva glorificării criminalilor de război”, scrie preşedintele Senatului, pe Facebook.
Abrudean arată că legislaţia actuală nu interzice opiniile sau manifestarea patriotismului, ci doar exprimările care intră în zona incitării la ură, violenţă sau discriminare.
”De aceea, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu este un proiect despre mai multă libertate. Este un proiect despre mai puţină protecţie împotriva extremismului”, mai afirmă Abrudean.
Iniţitorii proiectului, parlamentari AUR, POT, S.O.S România, neafiliaţi
Iniţiatorii proiectului de lege, parlamentari de la partidele din Opoziţie, arată că prezenta propunere legislativă nu urmăreşte sub nicio formă relativizarea obligaţiilor României privind combaterea antiromânismului, rasismului, antisemitismului, xenofobiei sau a altor forme de extremism iar scopul său este exclusiv acela de a asigura claritate legislativă, previzibilitate juridică şi proporţionalitate în restrângerea drepturilor fundamentale.
”De asemenea, iniţiativa propune instituirea unui mecanism parlamentar de evaluare a compatibilităţii legislaţiei relevante cu dispoziţiile constituţionale privind libertăţile fundamentale, ca expresie a rolului Parlamentului de garant al suveranităţii naţionale şi al statului de drept. Această iniţiativă legislativă porneşte de la un principiu simplu: loialitatea faţă de statul român, promovarea interesului naţional şi exprimarea identităţii naţionale nu pot fi suspectate, implicit sau explicit, ca fiind incompatibile cu democraţia. Dimpotrivă, acestea reprezintă elemente fireşti ale unei societăţi libere, pluraliste şi suverane”, spun parlamentarii.
Ei mai afirmă că într-un climat internaţional în care statele îşi reafirmă legitimitatea de a-şi apăra interesele economice, culturale şi de securitate, România nu poate rămâne într-o zonă de ambiguitate juridică sau de vulnerabilitate legislativă.
”Statul român are obligaţia constituţională de a-şi proteja cetăţenii, identitatea şi valorile fundamentale, iar Parlamentul are datoria de a asigura un cadru legislativ clar, previzibil şi echilibrat. Prezenta iniţiativă legislativă nu urmăreşte slăbirea mecanismelor de combatere a extremismului, a rasismului sau a discursului de ură. Acestea rămân obiective esenţiale ale statului român. Însă combaterea extremismului nu trebuie confundată cu limitarea exprimării legitime a opiniilor privind interesul naţional, istoria naţională, identitatea culturală sau opţiunile politice suveraniste în sens democratic”, mai scriu ei în expunerea de motive.
”Exprimarea opiniilor, ideilor şi informaţiilor privind interesele naţionale constituie o formă legitimă de exercitare a libertăţii de exprimare. Folosirea libertăţii de conştiinţă, exprimare, informare şi asociere, întru apărarea intereselor identităţii româneşti, este recunoscută ca fiind fundamental legitimă şi nu poate fi restricţionată pe nicio cale. Exercitarea acestui drept se realizează cu respectarea ordinii constituţionale, a drepturilor şi libertăţilor celorlalţi cetăţeni şi a legislaţiei în vigoare”, se arată în proiectul de lege.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt: Aldea Valentina-Mariana – senator POT; Barcari Dorina – senator AUR; Bem Cristian – senator SOS; Cerva Nadia-Cosmina – senator SOS; Cuşnir Rodica – senator SOS; Dîrlău Andrei-Emil – senator AUR; Gheorghe Daniel-Paul-Romeo – senator Neafiliat; Ghiţă Robert-Daniel – senator POT; Lavric Sorin – senator AUR; Manea Dumitru – senator SOS; Onea Olga – senator Neafiliat; Păucean-Fernandes Luminiţa – senator AUR; Pintea Paul-Ciprian – senator POT; Robe Liviu Sorin – senator POT; Vântu Cristian – senator AUR; Vela Gheorghe – senator POT; Vlăescu Virgiliu-George – senator AUR; Alecu Robert – deputat Neafiliat; Baş Ana-Marcela – deputat SOS; Caragaţă Florin – deputat SOS; Cîmpianu Andreea-Petronela – deputat SOS; Ciubuc Ciprian – deputat SOS; Coarnă Dumitru – deputat Neafiliat; Constantinescu Andra-Claudia – deputat Neafiliat; Făget Mădălin-Laurenţiu – deputat Neafiliat; Gavrilă Anamaria – deputat POT; Goidescu Ionel – deputat SOS; Groza Călin-Florin – deputat Neafiliat; Ion Nicolae-Mirel – deputat SOS; Ionescu Tudor – deputat SOS; Irimia Ancuţa-Florina – deputat POT; Lăzăroi Ioan – deputat SOS; Macovei Ilie Simona-Elena – deputat SOS; Nagy Vasile – deputat SOS; Oltenaşu Sorin-George – deputat SOS; Pascalini Nini-Alexandru – deputat SOS; Plopeanu Rodica – deputat Neafiliat; Ţiu Mihai-Adrian – deputat SOS; Toader Elena-Laura – deputat SOS; Vârgă Mariana – deputat Neafiliat; Vedinaş Verginia – deputat SOS; Vidra Vlad-Andrei – deputat SOS.
