Politica europeană de captare a CO2 este un atac îndreptat împotriva României, penalizând producătorii de gaz autohtoni, în timp ce restul Europei cumpără gaz natural lichefiat din Qatar sau SUA, care au o amprentă de carbon mai mare, a declarat Marc Beacom, CEO Black Sea OIl & Gas (BSOG), la conferinţa Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la Bucureşti de grupul editorial The Economist.
„UE decide să-i pedepsească pe (producătoprii – n.r.) români, ca să cumpere gaze din Qatar, Nigeria sau chiar de la Putin, din nou”, a declarat Beacom, citat de Profit.ro.
Şi Sebastian Burduja, fost ministru al energiei şi actual consilier onorific al premierului României, prezent la conferinţă, s-a pronunţat pe marginea acestui subiect.
„Nu este drept să impui României 25% din obligaţia de stocare de CO2 la nivelul UE, în condiţiile în care este responsabilă doar pentru 3% din emisiile de carbon la nivel continental”, a declarat Burduja.
Cele două mari companii producătoare de hidrocarburi din România, OMV Petrom şi Romgaz, se numără printre principalele victime ale legislaţiei europene de captarea a carbonului, acestea situându-se pe locurile 2 şi 3 în topul companiilor cărora Comisia Europeană le-a impus cantităţi extrem de ridicate necesare a fi captate până în 2030.
Regulamentul UE din care derivă această obligaţie, Net-Zero Industry Act (NZIA), a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la jumătatea lui 2024, iar în 2025 Comisia Europeană a publicat lista cu companiile afectate.
Cea mai mare companie din regiune producătoare de hidrocarburi, OMV Petrom, are alocată o cotă de stocare CO2 de 5,88 milioane tone pe an, iar Romgaz, una de 4,12 milioane tone pe an.
Celălalt producător important de gaze autohton, Black Sea Oil&Gas, care operează prima facilitate de producţie offshore construită în ultima perioadă, va avea o obligaţie de stocare de 250 mii tone pe an.
Profit.ro a anunţat că Romgaz, OMV Petrom şi Black Sea Oil&Gas (BSOG), adică toţi marii producători de ţiţei şi gaze naturale din România, au dat anul trecut în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), solicitând anularea Regulamentului UE Net-Zero Industry Act (NZIA).
