Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlau subgrupuri de întreprinderi din România în 2024. Cele mai multe dintre noile cetățenii acordate în țări ale UE în 2024 au fost în Germania, Spania și Italia, potrivit Eurostat. În 2024, speranța de viață la naștere în UE era de 81,5 ani, iar în România, indicatorul a variat între 75,5 în regiunea Nord-Est și 77,8 în regiunea București-Ilfov.
În România, în 2024, au fost identificate 113.303 grupuri de întreprinderi, din care 4.902 (4,3%) de grupuri de întreprinderi rezidente și 108.401 de grupuri de întreprinderi multinaționale (661 controlate din interior, respectiv 107.740 controlate din străinătate), potrivit comunicatului Institutului Național de Statistică, publicat la 31 martie 2026.
Din totalul grupurilor de întreprinderi multinaționale controlate din străinătate și identificate în România, 20.411 sunt grupuri controlate de persoane juridice străine, iar 87.329 sunt grupuri controlate de persoane fizice străine. Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România își desfășoară activitatea în domeniul comerțului, tendința menținându-se constantă în ultimii ani.
În România, în anul 2024, 27,3% din numărul total de salariați din întreprinderile active și-au desfășurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaționale controlate din străinătate, în scădere comparativ cu 2023 (29,9%). Totodată, 20,1% din numărul total de salariați activau în grupurile de întreprinderi multinaționale controlate din primele 10 țări (Germania, Franța, SUA, Italia, Țările de Jos, Austria, Marea Britanie, Cipru, Elveția, Luxemburg).
În funcție de ponderea numărului de salariați, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,9%), pe locul doi sunt cele controlate din Franța (10,5%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,3%), arată https://insse.ro/.
***
În 2024, aproape 1,2 milioane de persoane au dobândit cetățenia țării UE în care locuiau, o creștere de 11,6% (+122 700 de persoane) față de 2023. Numărul de cetățenii acordate a crescut cu 54,5% față de 2014, când au fost acordate un total de 762.100.
Cele mai multe dintre noile cetățenii au fost acordate de Germania (288.700; 24,5% din totalul UE), Spania (252.500; 21,4%) și Italia (217.400; 18,5%).
Majoritatea beneficiarilor (88%) au provenit din țări din afara UE, iar cetățenii din alte țări ale UE au reprezentat 10,6%. Ca și în anul precedent, cetățenii sirieni au reprezentat cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE, cu 110.100 de noi cetățenii acordate. Cetățenii marocani au fost al doilea cel mai mare grup, cu 97.100 de cetățenii acordate, urmați de albanezi (48.000). România s-a situat pe locul al patrulea ca grup de cetățeni care au dobândit o cetățenie în interiorul UE (aproximativ 40.000), după Turcia, potrivit datelor publicate de Eurostat la 27 martie 2026.
Suedia a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE în 2024, cu 7,5 cetățenii acordate la 100 de rezidenți străini, urmată de Italia (4,1), Spania și Olanda (fiecare cu 3,9). La celălalt capăt al scalei, cele mai mici rate de naturalizare la 100 de rezidenți străini au fost înregistrate în Lituania (0,1), Bulgaria și Estonia (fiecare cu 0,3). Rata de naturalizare indică numărul de persoane care au dobândit cetățenia într-o țară în decursul unui an, raportat la numărul total de rezidenți străini la începutul anului.
***
În 2024, speranța de viață la naștere în UE era de 81,5 ani, indicând o creștere de 0,1 ani față de 2023. Speranța de viață a scăzut în 2020 (80,4 ani) și 2021 (80,1 ani) din cauza pandemiei de COVID-19, dar de atunci și-a revenit și a atins valori mai mari decât în 2019 (81,3 ani), potrivit Eurostat.
La nivel regional, patru regiuni au atins o speranță de viață de 85 de ani sau mai mult: regiunea spaniolă Comunidad de Madrid, cu 85,7 ani, și regiunile italiene Provincia Autonoma di Trento și Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen și regiunea capitalei Suediei, Stockholm, toate cu 85,0 ani.
În schimb, printre cele 5 regiuni ale UE cu cea mai mică speranță de viață la naștere, trei se aflau în Bulgaria: Severozapaden (73,9 ani), Severen tsentralen (74,9 ani) și Severoiztochen (75,4 ani). Celelalte 2 au fost Mayotte în Franța (74,5 ani) și Eszag-Magyarorszag în Ungaria (75,1 ani). În România, speranța de viață la naștere se situa între 75,5 în regiunea Nord-Est și 77,8 în regiunea București-Ilfov, conform informațiilor publicate la 13 martie 2026.
În 2024, speranța de viață la naștere pentru femeile din UE a ajuns la 84,1 ani (în creștere cu 0,1 ani față de 2023), în timp ce pentru bărbați a fost de 78,9 ani (+0,2 ani). Acest decalaj (de 5,2 ani în media UE) a variat considerabil între țările UE. În Letonia, așteptările sunt ca femeile să trăiască cu 9,8 ani mai mult decât bărbații, urmate de Lituania (8,6 ani) și Estonia (8,4 ani). În România, decalajul este de 7,5 ani. Cele mai mici decalaje între sexe au fost în Olanda (2,8 ani), Suedia (3,1 ani) și Irlanda (3,4 ani), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.
