Dragoş Damian, PRIMER: Nu mă aştept la o criză de medicamente, ci mai degrabă la o criză a preţurilor la medicamente. De ce ar putea să dispară medicamente de pe piaţă

Dragoş Damian, director executiv PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România a explicat pentru News.ro cum ar putea fi afectată piaţa medicamentelor din România de conflictul din Orientul Mijlociu. Nu sunt excluse întârzierile pe zona medicamentelor, spune Damian, care se aşteaptă mai degrabă la o criză a preţurilor la medicamente, decît la o criză de medicamente. Iar explicaţia este că, pe fondul creşterii preţurilor la materiile prime, materiale, transport, tocmai din cauza creşterii preţului la combustibil, este posibil să crească şi preţurile anumitor medicamente, costuri care vor fi asumate de producător, nu suportate de pacienţi. În aceste condiţii, spune Dragoş Damian, ar putea să dispară de pe piaţă medicamente ieftine, tocmai pentru că anumiţi producători vor spune că produsele pe care le aduc la noi sunt nerentabile şi nu le mai fabrică. Dacă autorităţile din România nu sunt dispuse să fie flexibile şi să permită anumite creşteri de costuri mai ales la medicamentele ieftine, care sunt cele mai sensibile, atunci s-ar putea într-adevăr să dispară aceste produse de pe piaţă, spune Dragoş Damian.

„Toţi cei care lucrează în industrie ştiu că în acea zonă, Oceanul Indian, Marea Arabiei, Golful Persic, cele două strâmtori arhicunoscute şi Marea Roşie este o placă turnantă de produse chimice, petrochimice şi alimentare. Orice gâtuitură în acea zonă din diverse motive va duce la întârzieri de lanţuri de aprovizionare pentru zona de petrochimie, chimie, inclusiv pentru medicamente. 

Deci în momentul în care sunt întârzieri de livrări de marfă, pot să fie aceste întârzieri şi pe zona medicamentelor. În momentul de faţă, cel puţin în fabricile din România, dar bănuiesc că şi cele din Uniunea Europeană, există o obligaţie pentru a avea stocuri pentru două luni, stocuri de materii prime şi materiale, noi nu vorbim aici de medicamentul pe care pacientul şi-l ia de pe raft, ci de ingredientele şi materialele de împachetat din care acest medicament se face. Deci aceste materii prime şi materiale există la producătorii români şi bănuiesc că şi la cei europeni, stocuri pe două luni înainte. 

Livrările un pic întârziate la începutul războiului acum şi-au mai revenit, costurile încep să crească foarte foarte mult din cauza preţului combustibilului, dar şi din alte cauze, astfel încât eu nu mă aştept la o criză de medicamente, ci mai degrabă la o criză a preţurilor la medicamente. 

În ce sens? După cum ştiţi, preţurile la medicamente sunt îngheţate de vreo 5 ani de zile, astfel încât orice fel de creştere de cost va trebui să fie asumată de producător. Şi anumiţi producători vor spune ”Produsul devine nerentabil şi atunci eu nu-l mai fabric”. Astfel încât, dacă autorităţile din România sau autorităţile europene nu sunt dispuse să fie flexibile şi să permită anumite creşteri de costuri, mai ales la medicamentele ieftine, care sunt cele mai sensibile, atunci s-ar putea într-adevăr să dispară aceste produse”, a explicat Dragoş Damian. 

O criză diferită acum, faţă de cea din pandemie. Materiile prime şi materialele sunt livrate acum, însă ele devin din ce în ce mai scumpe, inclusiv transportul lor. 

„Criza din acest moment e diferită cumva de criza din 2020 când efectiv muncitorii din China şi India, de unde vin materiile prime şi materialele, nu se duceau la fabrici, în pandemie, şi exista efectiv o criză de materii prime, în acest moment aceste materii prime şi materiale continuă să fie livrate. 

Sigur, se poate întâmpla orice în zona aceasta din Orientul Mijlociu şi să se blocheze livrările, dar aceste materii prime şi materiale continuă să fie livrate. însă ele devin din ce în ce mai scumpe şi transportul lor devine din ce în ce mai scump. 

Diferenţa dintre transportul maritim de exemplu şi transportul aerian – este undeva de zece ori mai mare costul cu transportul aerian”, a spus Dragoş Damian. 

Evoluţia pieţei medicamentelor. De ce anume depinde? 

„Depinde foarte mult de cât de repede se mişcă autorităţile din România şi din Uniunea Europeană. Dacă autorităţile se vor mişca mai repede, atunci probabil că furnizorii vor livra către acele pieţe unde nu înregistrează căderi de rentabilitate. 

Trebuie să subliniez, ţi am vorbit şi în pandemie, neexistând o atitudine comună a autorităţile europene, se vede şi la combustibil, există modalităţi diferite de a ajuta populaţia, probabil că nici la medicamente nu există o politică comună la nivel european, deci fiecare ţară îşi va proteja propriii locuitori, propriii pacienţi şi va lua măsurile pe care le crede de cuviinţă. Probabil că măsura, în acest moment nefiind o criză de livrări ci mai degrabă de preţuri, va fi să crească preţurile pentru medicamentele unde există un risc de dispariţie din cauza rentabilităţii”, a explicat pentru News.ro Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

Nu sunt excluse întârizierile în livrarea unor medicamente tocmai din cauza zonelor de unde provin multe substanţe active din care sunt făcute acestea, spune Beatrice Speteanu, farmacist şi preşedinte al Asociaţiilor Farmaciilor Tradiţionale şi a Practicienilor. Există riscul ca anumiţi producători să nu mai aducă anumite medicamente în ţară, spune Beatrice Speteanu, iar pe de altă parte ar putea să apară discontinuităţi în aprovizionarea cu substanţe active necesare fabricării medicamentelor. 

“În perspectiva medicamentelor nu poate exista o scumpire, nu o să vorbim de o creştere de astazi pe mâine a preţurilor medicamentelor din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu. Medicamentele au preţul fixat de Ministerul Sănătăţii, asta înseamnă că, chiar dacă producătorul va produce acest medicament în marjă negativă, el tot cu această sumă va trebui să o aducă în ţară sau să îl vândă în afară. 

Acesta ar fi motivul pentru care anumite medicamente ieftine pot dispărea din ţară, tocmai pentru  că acest preţ este fix. Dacă costul de producţie va depăşi cheltuielile sau cele de achiziţie înseamnă că anumiţi producători nu vor mai aduce medicamente la noi în ţară. Acesta ar fi unul din riscuri, şi, într-adevăr, a doua problemă ar fi cu substanţele active, chiar dacă majoritatea sunt produse în Europa, substanţele active sunt produse fie în India, fie în China, acolo ar putea să apară câteva discontinuităţi, adică într-adevăr două, trei săptămâni de pauză, în cel mai bun caz. 

Din fericire, sunt destul de multe generice care sunt şi la noi pe piaţă. doar că acestea sunt cele cu preţul mic şi ar trebui ca Ministerul să aibă grijă totuşi ca ele să nu dispară datorită acestui preţ”, a explicat Beatrice Speteanu. 

Exportul paralel, un fenomen prezent în România de mai mulţi ani. Multe medicamente ieftine ajung pe piaţa de la noi dar, în loc să ajungă la pacienţii din România, sunt exportate spre alte ţări unde preţul lor este mai mare şi astfel desfacerea lor pe pieţele din alte state rentează mai mult. 

“Până să vină o criză nouă, noi de ani de zile ne-am confruntat cu exportul paralel. Chiar dacă medicamentele vin fizic în ţară, pe hârtie, ele şi pleacă la export. 

Cea mai uşoară măsură pe care Ministerul poate să o aplice acum este să limiteze, nu spunem să oprească, acest export paralel ci să limiteze, astfel încât medicamentele să rămână în ţară pentru pacienţii din România. Este o măsură care poate prelungi cu o lună, două această criză a medicamentelor, nu numai cele generice, dar şi cele originale, pentru cele generice sunt fabricile româneşti care au început să facă foarte multe molecule mai ales pentru bolile cardiovasculare, pentru diabet, pentru celelalte care nu au echivalente, aici ar trebui să se intervină în exportul paralel. 

Cea mai mare solicitare este acum pentru arginină perfuzabilă, care este produsă şi la noi în ţară, dar tot problema preţului este cea mai mare şi nu se produce în cantităţi suficiente, sunt anumite medicamente oncologice care lipsesc şi vin în cantităţi foarte mici în ţară, anumite fiole pentru copii, pentru aerosoli, asta ţine mai mult de sezon, mulţi anticorpi monoclonali pentru boli autoimune precum psoriazisul, poliatrtrită, acestea la fel au discontinuităţi mari”, a explicat Beatrice Speteanu, farmacist şi preşedinte AFTAP. 

Ce spune o pacientă care a ajuns recent pentru medicamente la o farmacie din centrul Capitalei: medicamentele pentru boli obişnuite sunt greu de găsit

“Eu am nevoie de medicamente şi nu le găsesc de foarte multe ori în nicio farmacie. Umblăm în câte 5 farmacii şi abia de le găsim. Nu sunt pentru boli grave, chiar din cele normale, o sinuzită, orice, normale. Iar tot ce primim prin reţetă foarte greu găsim. Deci eu trebuie să las reţeta la câte o farmacie, să mă sune, după două săptămâni, în condiţiile în care eu am nevoie de acel medicament. Nu le găseşti”, a reltatat pacienta pentru News.ro. 

Pacienţii nu trebuie să-şi facă stocuri

CITEȘTE ȘI Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente afirmă că România are stocuri de medicamente suficiente pentru două luni

Pacienţii nu trebuie să-şi facă stocuri în această perioadă, spune Dragoş Damian. Asta ar dezechilibra piaţa iar pacienţi care suferă de anumite boli nu şi-ar mai găsi tratamentele. Stocurile de medicamente existente în România sunt suficiente pentru aproximativ două luni, în condiţii de consum obişnuit. PRIMER, care reuneşte cele mai importante 17 situri de medicamnete din ţară  farma urmăreşte impactul operaţiunilor militare asupra rutelor comerciale internaţionale, inclusiv problemele cu traficul prin Strâmtoarea Ormuz şi va anunţa oficial dacă apar probleme cu aprovizionarea de medicamente. În paralel un grup de lucru de la Ministerul Sănătăţii urmăreşte potenţialele riscuri care ar putea fi generate de conflictul din Orient şi caută soluţii astfel încât pacienţii să poată găsi medicamentele de care au nevoie.

viewscnt

Bărbatul suspectat că a intrat cu maşina în şapte pietoni, într-un oraş din centrul Angliei, pus sub acuzare / El va apărea miercuri în faţa instanţei

Hackerii nord-coreeni au introdus coduri de ascultare într-un software folosit de mii de companii americane, într-o posibilă încercare de furt de criptomonede