După 15 ani de creştere organică, Asociaţia BookLand accelerează dezvoltarea primului său Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual din satul argeşean Vultureşti – un proiect educaţional unic în mediul rural – prin înfiinţarea unui Advisory Board.
Alcătuit din lideri cu experienţă în business & antreprenoriat, diplomaţie, educaţie, tehnologie, media, industrii creative & sectorul non-profit, boardul aduce o perspectivă completă, de la competenţe tehnice relevante pentru piaţa muncii, până la dezvoltare personală şi orientare în carieră. Iar misiunea sa este una clară: să contribuie cu soluţii aplicate şi direcţii strategice pentru a susţine învăţământul profesional dual, precum şi accesibilizarea educaţiei de calitate la sat. Un model educaţional care îmbină formarea teoretică şi practică (şi carte, şi meserie), Campusul răspunde unor probleme sistemice: inegalitate socială, lipsa competenţelor reale, lipsa de oportunităţi pentru tinerii din mediul rural, dificultăţile în recrutare şi inserţia în câmpul muncii.
Din Advisory Board fac parte Adrian Stanciu, Magor Csibi, Andrei Roşu, Felix Tătaru, Dragoş Lucian Dinu, Mariana Constantinescu-Brădescu, Marian Şeitan, Alexandru Dinu, George Butunoiu, Corina Neagu, Elena Ungureanu, Sorin Soroceanu, Emil Hurezeanu, Sorin Pâslaru, Hanaan Yaseen, Claudia Puiu-Barraud şi Alexandru Chirilă. Prima întâlnire a avut loc în luna martie 2026, la sediul Casei de Avocatură Muşat & Asociaţii din Bucureşti, în prezenţa domnului Mihai Popa, Deputy Managing Partner.
Un sistem educaţional care nu mai oferă direcţie
În România, una dintre problemele structurale ale educaţiei este lipsa de relevanţă. Elevii parcurg ani de şcoală fără să înţeleagă cum se leagă noţiunile teoretice pe care le învaţă în sala de clasă de viaţa reală sau de viitoarea lor carieră. Această ruptură produce efecte pe termen lung, contribuind direct la abandon si absenteism şcolar, precum şi la intrarea pe piaţa muncii fără competenţe reale.
În acelaşi timp, sistemul ignoră aproape complet dezvoltarea unor competenţe esenţiale pentru viaţa de adult. Într-un context economic tot mai complex, această problemă educaţională are consecinţe directe: un adult lipsit de educaţie nu are capacitatea de a lua decizii informate, de a-şi construi un viitor stabil. Într-o ţară în care 45% din populaţie nu poate acoperi o urgenţă financiară, iar aproape 10% nu pot face faţă unei cheltuieli neprevăzute de 500 de lei, sistemul de educaţie îşi dovedeşte carenţele.
Vorbind despre realitatea întâlnită atât în studiile derulate, cât şi pe teren, inclusiv în şcolile cu care a colaborat pentru proiecte de educaţie financiară, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point & trainer de educaţie financiară, declară: „În şcoli, nu există spaţiu pentru educaţie financiară. Este un cerc vicios din care, din păcate, generaţiile actuale vor ieşi de pe băncile şcolii nepregătite. Vedem cum elevi de clasa a 10-a sau a 11-a nu ştiu să calculeze lucruri simple, precum dobânda compusă, deşi au bani pe mână. Traiectoria spre faliment e aproape sigură.”
Educaţia din mediul rural nu e deloc competitivă
România a reuşit să construiască un mediu de business competitiv, conectat la economia globală. În paralel însă, infrastructura socială, în special educaţia, nu a avut acelaşi ritm de dezvoltare. Această discrepanţă este vizibilă mai ales în mediul rural. Dacă în marile oraşe vorbim despre situaţii în care elevii învaţă în 3 schimburi, din lipsa spaţiului, în şcolile de la sat vorbim despre copii puţini în clase cu predare simultană, despre lipsa de acces la condiţii decente de educaţie, absenţa activităţilor extracurriculare sau a profesorilor bine pregătiţi.
„Este o disparitate: cu business-ul suntem la un nivel bun, dar cu infrastructura socială suntem mult în urmă. Dacă mergi într-o şcoală, vezi imediat diferenţa. Iar dacă ne uităm la ţările unde media de cunoştinţe este mai ridicată decât la noi, vom vedea că acolo s-a investit real şi constant în educaţie.”, a declarat Sorin Pâslaru, Redactor-şef Ziarul Financiar.
Decalajele dintre şcolile din mediul urban şi din rural se formează foarte devreme şi devin din ce în ce mai mari, iar copiii de la sat pleacă la drum cu un dezavantaj greu de recuperat. Această diferenţă iniţială se transformă ulterior în inegalitate economică şi socială, perpetuând cicluri de sărăcie şi limitând mobilitatea socială. „În mediul rural, soluţia este un campus puternic care să atragă copii de pe o rază de 30 – 50 km: îi aduci la şcoală şi îi pui pe copii într-un context care îi duce la alt nivel. Pentru o generaţie, asta înseamnă progres. În alte ţări, copilul vine la 9 la şcoală şi pleacă la 6, are acces la sport, arte şi activităţi extracurriculare, într-un mediu care îl dezvoltă constant.”, a completat Sorin Pâslaru.
Deşi există iniţiative punctuale de reformă, sistemul educaţional rămâne dificil de adaptat la nevoile actuale, iar subfinanţarea cronică a învăţământului rămâne un punct sensibil. Hanaan Yaseen, Strategy and Sustainability Manager la PRO TV, profesionist în strategie de business, guvernanţă şi responsabilitate corporativă, a declarat: „Este nevoie de o reformă la nivel sistemic care sa încurajeze gândirea critică şi analitică. Este o direcţie în care cred că ar trebui să alocăm resurse din ce în ce mai multe, considerând gap-ul faţă de ţările europene cu cele mai bune sisteme de educaţie. Pentru a minimiza decalajele, cred că Educaţia ar trebui să primească un procent din PIB de peste 6%, şi nu sub 3%, cât este în prezent.”
Educaţia actuală nu formează oameni adaptaţi realităţii
Dincolo de infrastructură, problema majoră rămâne modul în care sunt formaţi elevii. Sistemul actual continuă să prioritizeze acumularea de informaţii în detrimentul dezvoltării de competenţe relevante pentru viaţă şi pentru piaţa muncii. Mulţi tineri ajung să facă alegeri profesionale bazate pe presiuni externe, nu pe aptitudini sau interese reale. Corina Neagu, antreprenor & fondator DARE, formator şi consilier de carieră: „Mulţi tineri aleg influenţaţi de părinţi sau de anturaj, fără orientare reală. De aici vin apoi frustrarea, demotivarea, întrebările legate de direcţia profesională şi burnout-ul.”
Şi spre ce opţiuni se orientează tinerii atunci când îşi aleg o meserie? Vorbind despre noile generaţii pe care le vede intrând pe piaţa muncii, Mariana Constantinescu-Brădescu, antreprenor & cofondator Piatra Online, observă că există o lipsă de interes pentru meserii blue collar, deşi acestea sunt bine remunerate: „Avem nevoie de forţă nouă de muncă, dar nu există interes pentru munca de pe şantier, spre exemplu. Să ştiţi că sunt meserii tentante, inclusiv din punct de vedere economic. Schimbarea de mentalitate prin educaţie trebuie să fie temeinică.”
În acelaşi timp, pe piaţa muncii, relaţia dintre angajaţi şi angajatori devine din ce în ce mai dificilă. În absenţa unor competenţe reale şi a unei înţelegeri clare a rolului profesional, integrarea în mediul de lucru devine problematică, iar aşteptările sunt adesea nerealiste de ambele părţi. „Angajaţii şi angajatorii nu se mai înţeleg deloc. Niciodată, în 35 de ani de muncă, nu am văzut această tensiune, aceasta ură… Nu poate ieşi nimic sănătos dintr-o relaţie construită pe neîncredere.”, a declarat George Butunoiu, antreprenor, expert al industriei de recrutare şi fondator al primei firme de executive search din România.
O perspectivă importantă şi un exemplu de bune practici a fost împărtăşit de antreprenorul în educaţie & comunicare Felix Tătaru, din perspectiva de preşedinte al Institutului pentru Oraşe Vizionare, având experienţa analizelor care au privit cu atenţie cele mai performante oraşe din România: „Valorizarea sau revalorizarea socială a meseriilor cred că face diferenţa pentru performanţa unei comunităţi. Şi separarea acestora e importantă: te potriveşti pe profil teoretic sau pe profil practic, profesional? Atunci mergi acolo, într-un liceu profesional. Nu-i nicio ruşine să faci asta”.
Campusul BookLand: un model educational alternativ, construit de la zero
Campusul BookLand este conceput ca un ecosistem educaţional complet, care integrează educaţia formală cu experienţa practică şi dezvoltarea personală. O super-şcoală privată construită în mediul rural, cu zero taxe pentru elevi, Campusul îi expune pe copii constant la contexte de învăţare relevante. Aici, totul este oferit gratuit: transport zilnic, două mese pe zi, uniforme, manuale, rechizite, afterschool şi o mulţime de activităţi extracurriculare. În plus, elevii din clasele de dual primesc burse profesionale de 1.000 de lei/lună, iar cei care fac performanţă sunt încurajaţi să meargă mai departe la facultate.
Modelul îmbină infrastructura modernă cu educaţia în sistem dual, oferind atât cunoştinţe teoretice, cât şi experienţă practică. În acest fel, elevii au ocazia să înţeleagă concret cum funcţionează diferite domenii şi să îşi dezvolte competenţe aplicabile. Campusul asigură inclusiv profesorii, care predau după curricula oficială, îmbogăţită cu activităţi extracurriculare, dându-le şansa elevilor să se dezvolte în direcţia potrivită. În plus, îi formează pe tineri ca specialişti pe certificări solicitate de agenţii economici din judeţ, 9 companii alăturându-se deja proiectului ca parteneri de învăţământ dual.
Campusul BookLand, a cărui construcţie a început în septembrie 2024 şi continuă până în 2028, se întinde pe 72.000 mp şi va cuprinde la finalizare peste 50 de clădiri: săli de clasă, laboratoare moderne, ateliere de lucru, bibliotecă, amfiteatru, terenuri de sport, spaţii de relaxare, cantină, cafenea, brutărie, spălătorie, frizerie, mini-fermă de animale, livadă, seră şi o grădină de legume. Campusul a fost inaugurat parţial în 2025, primele 10 clădiri fiind finalizate pentru a şcolariza elevii din clasa pregătitoare, clasa a V-a şi clasa a IX-a (cu profil teoretic sau profesional dual). Peste 1.000 de elevi vor învăţa aici când campusul va funcţiona la capacitate maximă. Până acum, investiţia se ridică la peste 7 milioane EURO, 99% din contribuţia mediului privat de afaceri, sute de companii contribuind cu sponsorizări în bani, produse sau servicii pentru a susţine proiectul, 1% reprezentând contribuţia persoanelor fizice.
O soluţie pentru educaţia de calitate în mediul rural
În mediul rural, unde accesul la educaţie de calitate este limitat, modelul propus de BookLand devine o soluţie cu impact real si sustenabil. Prin concentrarea resurselor într-un singur spaţiu educaţional bine organizat, elevii beneficiază de condiţii comparabile cu cele din mediul urban. Conceptul presupune infrastructură modernă, profesori bine pregătiţi şi un cadru educaţional extins, în care elevii petrec mai mult timp într-un mediu sigur şi stimulativ, totul fără niciun cost pentru familiile acestora.
„Am văzut în satele argeşene copii modeşti şi copii cu un statut mai ridicat, dar şi părinţi care spun că nu mai pot să-i ajute pe copiii la şcoală. Iar acesta e un cerc vicios. Ori BookLand tocmai asta aduce: un sistem integrat. În plus, atunci când elevii poartă uniformă, nu mai există frica sau ruşinea de a ieşi la tablă pentru că nu ai încălţăminte de brand sau pentru că nu ai decât o pereche de pantaloni.”, a declarat Elena Ungureanu, psiholog şi psihoterapeut, Vicepreşedinte al Federaţiei Române de Psihoterapie.
Impactul unor astfel de intervenţii se vede rapid la nivelul comunităţilor. Despre această schimbare şi despre realitatea pe care o trăiesc tinerii de la sat a vorbit Magor Csibi, partener şi expert în leadership şi cultură organizaţională la Trend Consult: „Am văzut ce impact pot avea proiectele de educaţie, mai ales în zona rurală, şi mai ales când ţintesc acolo unde nevoile sunt mai mari. Mulţi copii abandonează studiile pentru că n-au cu ce merge la şcoala sau pentru că n-au ce mânca. Am văzut şi faptul că în momentul în care părinţii îi opresc pe copii din a merge la şcoală, nu o fac din răutate, ci efectiv consideră că e mai mare nevoie de ei acasă, iar asta pentru că nu au înţeles utilitatea şcolii. Aşadar trebuie lucrat şi cu părinţii.”.
Mihai Popa, Deputy Managing Partner la Casa de Avocatură Muşat & Asociaţii este de părere că „o societate integră, cu aspiraţii pentru dezvoltare continuă, în plan ideologic, nu poate exista decât pe o bază educaţionala solidă, construită cu responsabilitate şi perseverenţă”.
În acelaşi timp, BookLand îşi propune să mute accentul de la simpla transmitere de informaţii către formare profesională şi dezvoltare personală, iar educaţia devine astfel un factor de stabilitate şi progres: „Şcoala nu te pregăteşte doar pentru a avea un job, ci te pregăteşte pentru a fi un om complet. Cred în puterea lui ÎMPREUNĂ. Educaţia începe acasă şi se continuă la clasă. De aceea, trebuie să avem profesori competenţi şi bine pregătiţi pentru vremurile care ne aşteaptă.”, a adăugat Corina Neagu.
Schimbarea reală începe cu generaţiile tinere
O concluzie împărtăşită de membrii Boardului este că schimbarea reală nu poate veni decât prin generaţiile tinere, formate într-un sistem care să-i pregătească mai bine pentru piaţa muncii şi pentru o viaţă împlinită, „dincolo de strategii care funcţionează doar pe hârtie, programe scrise, dar fără sens sau valoare reală, care te aduc pe piaţa muncii total nepregătit”, cum menţionează Mariana Constatinescu-Brădescu. Experienţa personală a motivat-o să repare ce nu a funcţionat în cazul său: „Eu am fost dezamagită de sistemul tradiţional de învăţământ. De aceea, când a venit vremea, am decis să le ofer copiilor mei un alt model, privat.”
Această realitate indică nevoia unor modele educaţionale care să răspundă direct nevoilor actuale şi să intervină din timp în formarea elevilor. Pentru că e mult mai simplu să-i înveţi pe cei tineri decât să-i schimbi pe cei mari. „Totul pleacă de la oameni şi de la educaţie”, spune Alexandru Dinu, antreprenor şi co-fondator The Markers, „iar tinerii pot fi modelaţi mult mai uşor. Apoi educaţia non-formală vine cu un mare plus: soft skills care ajută mai mult decât credem. Prin practica pe care o fac zi de zi, copiii îşi însuşesc atitudini, aptitudini şi comportamente care îi vor ajuta în viaţă.”
Vorbim despre o schimbare care presupune nu doar acumulare de cunoştinţe – un pilon la care, cel puţin în teorie, prin modul în care a fost structurat învăţământul până acum, ar trebui să avem rezultate bune – ci şi la dezvoltarea unor obiceiuri şi mentalităţi sănătoase, cu respect pentru muncă, care să susţină evoluţia pe termen lung. Andrei Roşu, antreprenor, fondator FILGUD şi sportiv de anduranţă: „De la o jucărie la o meserie, de la un mesaj care inspiră, la momentul potrivit, ajungi să plantezi o sămânţă. Şi asta e importanţa educaţiei: să fie un far călăuzitor, să stabilească un set de valori cu care creşti, care să te ajute să-ţi găseşti drumul. Să nu uităm: suntem media celor 5 persoane cu care interacţionăm cel mai des.”
În acelaşi timp, este necesară redefinirea performanţei în educaţie şi a modului în care aceasta este încurajată. „Trebuie să mutăm discuţia din educaţie spre o formă de competiţie sănătoasă, competiţia cu tine însuţi. Vedem în ziua de azi că avem copii care fac performanţă. Însă procentul nu este suficient de mare şi aici trebuie să ne implicăm, pentru că prin astfel de proiecte putem face o diferenţă”, a declarat Sorin Soroceanu, Marketing-Sales-Comercial Manager Agrana România, partener cu tradiţie al Asociaţiei BookLand.
Într-un context în care sistemul de învăţământ tradiţional nu mai poate ţine pasul cu schimbările economice şi sociale, soluţia este să creăm modele noi, funcţionale şi replicabile. Campusul Profesional BookLand este un model diferit de încurajare a educaţiei la sat, adaptat nevoilor actuale din mediul rural şi care, dovedindu-şi utilitatea, poate fi scalat şi implementat cu succes şi în alte judeţe.
Persoanele fizice care doresc să susţină proiectele BookLand şi educaţia copiilor din mediul rural o pot face completând Formularul 230, redirecţionând astfel 3,5% din impozitul pe venit, sau pot trimite un SMS cu textul CONSTRUIM la numărul 8845, pentru a activa o donaţie lunară de 2 euro. Persoanele juridice pot sponsoriza Asociaţia BookLand direct sau prin Formularul 177, redirecţionand 20% din impozitul pe profit.
