În 25 ianuarie 2025, o explozie puternică a răsunat în zori în centrul oraşului Assen. Poliţia a anunţat iniţial că la Muzeul Drents avusese loc o tentativă de detonare a unui bancomat. În acel moment, urma să înceapă acolo ultimul weekend al expoziţiei „Dacia – Kingdom of Gold and Silver”. O expoziţie care prezenta comori artistice din tărâmul dacilor, un popor care a trăit începând cu anul 2000 î.Hr. pe teritoriul actualei Românii. Punctul culminant al expoziţiei era Coiful de aur de la Coţofeneşti. Acest coif este realizat din aur aproape pur. În plus, existau în muzeu mai multe brăţări dacice preţioase din aur şi sute de alte comori artistice.
Capodopere furate, făptaşii au fugit
În cursul zilei de sâmbătă, 25 ianuarie anul trecut, Harry Tupan, pe atunci director al Muzeului Drents, a anunţat că mai multe capodopere au fost furate, printre care şi Coiful de aur. Acest lucru s-a întâmplat cu trei zile înainte ca aceste comori de artă să fie returnate Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, care este proprietarul lor.
Folosind explozibili, mai mulţi indivizi au reuşit să forţeze o ieşire de urgenţă a muzeului. În interior, au spart cu ciocanele vitrinele în spatele cărora se aflau cele mai mari comori de artă: Coiful de aur şi trei brăţări. Câteva minute mai târziu, au fugit cu o maşină în direcţia Rolde, unde, mai târziu în acea dimineaţă, a fost descoperit un Volkswagen Golf ars sub un pod rutier, scrie RTV Drenthe.
O zi neagră
Şocul de la Muzeul Drents a fost imens. Directorul muzeului, Tupan, a reacţionat cu consternare. „Este o zi neagră. Nu doar pentru noi, ci şi pentru Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, proprietarul colecţiei. Nu am mai trăit niciodată un incident de o asemenea amploare în istoria noastră. Mă întristează profund faptul că au fost furate obiecte care aparţin colegilor noştri”.
În România, şocul este aproape şi mai mare. Acolo, furtul este considerat o catastrofă. Coiful de aur de la Cotofeneşti este unul dintre cele mai importante elemente ale istoriei dacilor şi ale României. Este una dintre capodoperele patrimoniului cultural naţional românesc.
Piste şi arestări
Chiar în ziua jafului de opere de artă, au fost făcute publice imagini cu suspecţii în care se vede cum trei persoane detonează un exploziv. Ulterior, poliţia primeşte peste o sută de informaţii. Într-un cartier din Assen este găsită o geantă conţinând hainele suspecţilor, iar într-un şanţ din apropierea muzeului este găsit un ciocan folosit în timpul jafului. Patru zile mai târziu, poliţia înregistrează un succes. Trei suspecţi sunt arestaţi în Heerhugowaard. Un al patrulea suspect, care apare în imaginile surprinse într-un magazin de bricolaj din Assen, nu a fost încă găsit. Principalii suspecţi, Douglas W. şi Bernhard Z., sunt arătaţi la televiziunea naţională, iar fotografiile lor sunt difuzate. Speranţa era ca suspecţii să dezvăluie unde a ajuns Coiful, dar cei doi au păstrat tăcerea.
Demitere la Bucureşti
În România, directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, Ernest Oberländer-Târnoveanu, era demis. Acesta nu ar fi trebuit să împrumute operele de artă Muzeului Drents, care, se pare, nu dispunea de măsuri de securitate adecvate. În plus, prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, a solicitat Ţărilor de Jos „despăgubiri fără precedent”.
Un om de afaceri olandez din ţară a oferit o recompensă de 100.000 de euro pentru informaţia care să rezolve cazul, dar nu a existat un răspuns.
În săptămânile care au urmat jafului, a devenit evident că mai mulţi suspecţi au fost văzuţi la Muzeul Drents cu o lună şi jumătate înainte de furt. Au fost arestaţi mai mulţi suspecţi, printre care şi bărbatul de la magazinul de bricolaj. Toţi aveau o legătură cu Heerhugowaard, potrivit presei olandeze.
În cele din urmă, Parchetul îi vizează pe suspecţii Douglas W., Bernhard Z. şi pe bărbatul de la magazinul de feronerie, Jan B. Potrivit Parchetului, există o mulţime de dovezi împotriva lor. Cei trei ar dori să aştepte procesul în libertate, dar instanţa nu este de acord cu acest lucru.
Coiful de la Coţofeneşti a fost recuperat. La un an după furtul de artă, cei trei suspecţi principali se află încă în arest. Dar casca de aur încă nu fusese găsită. Până la o notificare din partea Parchetului de astăzi. Există evoluţii majore în jurul furtului de artă. Surse au raportat curând că casca a fost returnată. Parchetul va oferi mai multe informaţii în acest sens în cadrul unei conferinţe de presă în această după-amiază.
România a fost deja despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru furtul artefactelor din patrimoniu.
