Furtunile erodează în fiecare an coastele spaniole, porțiuni întregi de plajă fiind restaurate cu tone de nisip și ciment înainte de sosirea vizitatorilor din perioada estivală. Unele localități costiere vor, însă, să întrerupă acest cerc vicios și caută soluții alternative, relatează vineri AFP.
La nord de Barcelona, situația este deosebit de critică pe linia de cale ferată ce leagă capitala catalană de Mataró, care se întinde de-a lungul mării și unde spațiul dintre trenuri și valuri se micșorează în fiecare iarnă.
Pe Montgat, plaja a dispărut, iar furtunile au scos la iveală roci cândva îngropate sub bancuri de nisip largi și lungi.
Pe mica porțiune de plajă rămasă, Bruno Cambre, în vârstă de 37 de ani, pescuiește aproape în fiecare zi împreună cu doi prieteni. ‘Marea a înghițit tot nisipul și a erodat pietrele. A provocat multe pagube, nu doar aici, ci de-a lungul întregii coaste’, a declarat el pentru AFP. ‘Acum patru sau cinci ani, obișnuiam să mergem pe aceste plaje, iar nisipul se întindea foarte mult, până la 500 sau 700 de metri. Acum, nu mai sunt mai mult de 20 de metri’, a adăugat el.
Pescarul a declarat, de asemenea, că se teme pentru căsuțele pescarilor, ‘care vor dispărea în timp’.
La sud de Barcelona, înghesuite între o mare din ce în ce mai turbulentă și o faleză saturată de promenade și de clădiri vaste, plajele se micșorează într-un ritm alarmant iarna, cum este cazul, spre exemplu, în Calafell.
‘O să începem să pierdem plaje în următorii zece ani’, a avertizat Greenpeace Spania în raportul său din 2024 intitulat ‘Coasta spaniolă în pericol’.
A continua să arunci tone de nisip pe plajă, doar pentru ca acesta să fie spălat de ape iarna, și a înlocui pavajele de-a lungul promenadei de pe malul mării pentru a pregăti sosirea vizitatorilor de vară este ‘foarte costisitor și foarte ineficient’, a declarat pentru AFP Carla García Lozano, profesoară de geografie fizică la Universitatea din Girona.
În ultimii șase ani, ea a supravegheat regenerarea plajelor din Calafell, un oraș cu 30.000 de locuitori care se bazează în principal pe turism.
‘În timpul furtunilor de iarnă, plajele se erodează, iar în perioadele cu vreme bună, când sunt mai puține furtuni, adesea primăvara și vara, mai ales vara, ele se regenerează natural’, însă această ‘regenerare are loc doar în zone foarte naturale’, a explicat ea.
Prin urmare, Calafell a început să testeze soluții alternative pentru a readuce plajele la starea lor naturală – demontarea a 800 de metri pătrați de promenadă de pe malul mării, îndepărtarea a două diguri, instalarea de bariere din stuf de-a lungul plajei pentru a reține nisipul și a crea dune, mutarea nisipului din zonele cu exces în cele cu deficit și utilizarea dronelor pentru a monitoriza evoluția bancurilor de nisip.
‘Într-o zonă de 4.500 de metri pătrați, am câștigat 1.000 de metri cubi de nisip’, o ‘cantitate semnificativă’, a subliniat Carla García Lozano. ‘În medie, aceasta reprezintă o înălțime de 25 de centimetri, dar în unele zone, se ajunge la un metru și jumătate’, a spus ea.
Alte orașe de coastă învecinate procedează în mod similar și elimină parcările de la marginea plajelor, debarcaderelor sau de lângă barurile de pe plajă.
Demolarea unei părți din promenada de pe malul mării a dat rezultate bune, a declarat pentru AFP adjunctul pentru Mediu din Calafell, Aron Marcos Fernández, adăugând că municipalitatea ia în considerare chiar demolarea unei alte secțiuni.
Dar, în general, consilierul local pledează pentru găsirea unui echilibru între renaturalizare și utilizările turistice ale plajei. ‘Trebuie să înțelegem rolul social pe care plaja îl joacă în comunitate’, a spus el.
În Sitges, o stațiune balneară renumită situată, de asemenea, la sud de Barcelona, autoritățile locale au ales să restaureze dunele, dar nu au nicio intenție de a elimina o parte din promenadă. ‘Avem o promenadă veche de un secol și este o promenadă unde populația desfășoară o mulțime de activități’, a declarat pentru AFP primarul Aurora Carbonell. ‘Face parte din istoria orașului Sitges’, a precizat oficialul.
Pentru Spania, soluțiile care trebuie găsite nu țin doar de mediu. Țara primește anual aproape 100 de milioane de turiști aflați în căutare de soare și plajă, ceea ce reprezintă o creștere neașteptată echivalentă cu 12,6% din PIB-ul său – peste 200 de miliarde de euro anual – generând 2,7 milioane de locuri de muncă.
