Preşedintele Donald Trump a declarat că SUA „nici măcar nu au început să distrugă ce a mai rămas în Iran”, reiterând promisiunile de a intensifica atacurile asupra infrastructurii ţării, în timp ce zeci de ţări caută modalităţi de a relua transporturile vitale de energie prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters.
La aproape cinci săptămâni de la primul atac aerian comun SUA-Israel, războiul din Iran continuă să răspândească haos în regiune şi să agite pieţele financiare, crescând presiunea asupra lui Trump de a găsi o soluţie rapidă la conflict.
Trump şi-a intensificat retorica în ultimele zile, pe măsură ce negocierile purtate prin intermediari cu noii lideri din Iran arată semne limitate de progres, iar pesimismul intern cu privire la război creşte.
Armata SUA „nici măcar nu a început să distrugă ceea ce a mai rămas în Iran. Urmează podurile, apoi centralele electrice”, a scris Trump joi seara pe Truth Social. Conducerea Iranului „ştie ce trebuie făcut şi trebuie făcut REPEDE!” – a adăugat Trump subliniind urgenţa.
El postase mai devreme un videoclip cu bombardarea de către SUA a unui pod nou construit între Teheran şi Karaj, localitate situată în apropiere. Podul B1 urma să fie deschis traficului în acest an. Potrivit presei de stat din Iran, opt persoane au fost ucise şi alte 95 au fost rănite în atacul american.
„Atacarea structurilor civile, inclusiv a podurilor neterminate, nu îi va obliga pe iranieni să se predea”, a transmis ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi.
Mass-media iraniană a raportat un atac cu drone vineri dimineaţă asupra unui depozit de ajutoare al Semilunii Roşii din zona Choghadak a provinciei Bushehr, din sud, afirmând că două containere au fost distruse. Bushehr, un important oraş portuar şi nod maritim cheie, găzduieşte, de asemenea, cea mai mare centrală nucleară a Iranului.
Imaginile din satelit au arătat, de asemenea, fum ridicându-se din portul din Qeshm, o insulă iraniană situată strategic în Strâmtoarea Ormuz, la începutul acestei săptămâni.
IRANUL AFIRMĂ CĂ A DOBORÂT UN AL DOILEA F-35 AMERICAN
Cu toate acestea, Iranul şi aliaţii săi au continuat să lovească ţinte din jurul Golfului. Kuwait Petroleum Corporation a declarat că rafinăria sa din Mina al-Ahmadi a fost lovită de drone, provocând incendii la unităţile de producţie, dar nu au fost raportate victime, potrivit agenţiei de ştiri de stat.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a declarat vineri că apărarea sa aeriană a interceptat şapte drone în ultimele ore, potrivit agenţiei de ştiri de stat.
Iar un purtător de cuvânt al cartierului general central Khatam al-Anbiya din Iran a declarat vineri că un al doilea avion de vânătoare american F-35 a fost doborât deasupra centrului Iranului de către apărarea aeriană a Gărzii Revoluţionare, şansele de supravieţuire ale pilotului fiind reduse.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea SUA.
Luna trecută, armata SUA a declarat într-un comunicat că un avion F-35 american a efectuat o aterizare de urgenţă după ce a zburat într-o misiune de luptă deasupra Iranului. Armata a declarat că pilotul se află în stare stabilă.
CRIME DE RĂZBOI COMISE DE SUA?
Peste 100 de experţi americani în drept internaţional au declarat joi că acţiunile forţelor americane şi declaraţiile oficialilor americani de rang înalt „ridică îngrijorări serioase cu privire la încălcări ale dreptului internaţional în materie de drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, inclusiv potenţiale crime de război”.
O scrisoare semnată de experţi a menţionat în mod special un comentariu al lui Trump de la mijlocul lunii martie, în care acesta a spus că SUA ar putea lansa atacuri asupra Iranului „doar pentru distracţie”. De asemenea, a citat comentariile şefului Pentagonului, Pete Hegseth, de la începutul lunii martie, în care acesta a afirmat că SUA nu luptă după „reguli de angajare stupide”.
Într-un discurs susţinut miercuri seara, Trump şi-a repetat ameninţările împotriva centralelor electrice civile din Iran şi nu a oferit un calendar clar pentru încetarea ostilităţilor. Acest lucru a atras promisiuni de represalii din partea Iranului, a afectat preţurile acţiunilor la nivel global şi a determinat o creştere a preţurilor petrolului, pe fondul îngrijorărilor că Strâmtoarea Ormuz va rămâne în mare parte închisă.
În timp ce majoritatea pieţelor din Asia erau închise de Paşte, indicele bursier japonez Nikkei a înregistrat o creştere, reducând pierderile săptămânale, în urma eforturilor globale de a restabili transporturile de petrol din Golf. Pieţele petroliere au fost închise după ce preţurile de referinţă ale ţiţeiului american au crescut cu 11% joi.
Trump şi-a exprimat frustrarea faţă de aliaţii săi din NATO şi din alte părţi pentru că nu s-au alăturat războiului său, spunând săptămâna aceasta ţărilor care depind de transporturile de combustibil prin strâmtoare să „le ia pur şi simplu”.
Marea Britanie a prezidat joi o reuniune virtuală cu aproximativ 40 de ţări pentru a explora modalităţi de restabilire a libertăţii de navigaţie, care nu a produs niciun acord specific, deşi participanţii au convenit că toate ţările ar trebui să poată utiliza liber calea navigabilă, a declarat un oficial.
VOT ÎN CONSILIUL DE SECURITATE AL ONU PENTRU PROTECŢIA NAVIGAŢIEI. CHINA SE OPUNE UTILIZĂRII FORŢEI
Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze sâmbătă o rezoluţie a Bahreinului privind protejarea navigaţiei comerciale în şi în jurul strâmtorii, au declarat diplomaţi, dar China, care deţine dreptul de veto, şi-a exprimat clar opoziţia faţă de autorizarea oricărei utilizări a forţei.
Orice acţiune militară ar „legitima utilizarea ilegală şi nediscriminatorie a forţei, ceea ce ar duce inevitabil la o escaladare suplimentară a situaţiei şi ar avea consecinţe grave”, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate Fu Cong, reprezentantul Chinei la ONU.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din totalul comerţului mondial cu petrol, ca represalii pentru atacurile americane şi israeliene care au început pe 28 februarie.
Teheranul a propus o viziune concurentă privind controlul viitor al strâmtorii şi a declarat că elaborează un protocol împreună cu vecinul Oman, care ar impune navelor să obţină permise şi licenţe.
Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, s-a opus planului Teheranului, afirmând că Iranului nu i se poate permite să perceapă o taxă de la ţări pentru a lăsa navele să treacă. „Dreptul internaţional nu recunoaşte schemele de tip «plăteşti pentru a trece»”, a scris Kallas pe reţelele de socializare.
CONTROL IRANIAN ASUPRA ENERGIEI DIN ORIENTUL MIJLOCIU?
Există temeri că tot acest conflict ar putea lăsa Iranului controlul asupra aprovizionării cu energie din Orientul Mijlociu, acum că a demonstrat că poate bloca Strâmtoarea Ormuz prin atacarea petrolierelor şi a ţărilor din Golf care găzduiesc trupe americane.
Statele din Golf afirmă că îşi rezervă dreptul la autoapărare, dar s-au abţinut să răspundă militar la atacurile repetate ale Iranului din ultima lună, încercând să evite escaladarea către un război total în Orientul Mijlociu, mult mai devastator.
Mii de oameni au fost ucişi şi zeci de mii răniţi în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, şeful delegaţiei Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie declarând joi că nevoile medicale cresc exponenţial şi că rezervele ar putea să se epuizeze.
Penuria de combustibil a provocat deja tensiuni economice în toată Asia şi se aşteaptă ca aceasta să se resimtă în curând şi în Europa, în timp ce un raport a două agenţii ONU a avertizat că o încetinire economică bruscă ar putea declanşa o criză a costului vieţii în Africa.
