Iranul şi Israelul au procedat, marţi, la atacuri reciproce, în timp ce Teheranul a refuzat cu îndărătnicie să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi să accepte un acord de încetare a focului în ajunul termenului limită stabilit de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru a accepta cererile sale, în caz contrar ameninţând că va trece la acţiuni armate devastatoare, relatează Reuters.
Iranul a respins o propunere a SUA, mediată de Pakistan, pentru un armistiţiu imediat şi ridicarea blocadei efective a strâmtorii, urmată de discuţii pentru un acord de pace mai amplu în termen de 15-20 de zile, potrivit unei surse informate despre plan.
Răspunsul iranian a constat în 10 clauze, inclusiv încetarea conflictelor din regiune, un protocol pentru trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancţiunilor şi reconstrucţia, a relatat agenţia oficială de ştiri IRNA.
Luni, Donald Trump a declarat că „întreaga ţară poate fi distrusă într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi mâine seară”. El a promis să distrugă centralele electrice şi infrastructura iraniană, dacă Teheranul refuză să accepte condiţiile înainte de termenul limită.
Fără un acord, Trump a spus că „fiecare pod din Iran va fi distrus” până la miezul nopţii (miercuri, ora 7:00, ora României) şi „fiecare centrală electrică din Iran va fi scoasă din funcţiune, va arde, va exploda şi nu va mai fi folosită niciodată”.
Trump a respins întrebările potrivit cărora promisiunea sa de a distruge centralele electrice iraniene ar constitui crime de război, afirmând că „nu este deloc” îngrijorat de această perspectivă. „Sper să nu fiu nevoit să o fac”, a adăugat el.
Trimisul Iranului la Naţiunile Unite a declarat luni că ameninţarea lui Trump de a lansa un atac reprezintă „o incitare directă la terorism şi oferă dovezi clare ale intenţiei de a comite crime de război în conformitate cu dreptul internaţional”.
Ministrul adjunct al sportului din Iran, Alireza Rahimi, a făcut marţi un apel către artişti şi sportivi să formeze lanţuri umane la centralele electrice din toată ţara, iar comandamentul militar de vârf al ţării a declarat că Trump este „delirant”.
LUPTELE CONTINUĂ NEÎNCETAT
Marţi dimineaţă, armata israeliană a declarat că a finalizat o serie de atacuri aeriene care au vizat infrastructura guvernului iranian din Teheran şi din alte zone.
Pe de altă parte, sistemele de apărare aeriană israeliene erau puse în funcţiune pentru a intercepta rachetele lansate de Iran.
Arabia Saudită, la rândul ei, a interceptat rachete balistice îndreptate spre regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalaţiilor energetice, a declarat Ministerul Apărării, fără a specifica cine a lansat proiectilele. Arabia Saudită a fost atacată cu sute de rachete şi drone iraniene de când SUA şi Israelul au declanşat războiul împotriva Iranului pe 28 februarie, majoritatea fiind interceptate, au declarat autorităţile.
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au emis marţi alerte simultane de siguranţă publică.
O sinagogă din centrul capitalei Iranului a fost grav avariată marţi de un proiectil americano-israelian, potrivit agenţiei de ştiri semi-oficiale Mehr.
O SITUAŢIE DE BLOCAJ, CARE PARE FĂRĂ IEŞIRE
Trump se află în pragul unei crize politice, întrucât Iranul s-a dovedit a fi un adversar mai dur decât prevăzuse la începutul conflictului, despre care a afirmat că are ca scop împiedicarea ţării să construiască arme nucleare şi să dezvolte rachete pentru a le lansa.
Cu 13 militari americani ucişi de la începutul conflictului, el s-a trezit într-o situaţie şi mai periculoasă când un avion de vânătoare american F-15E a fost doborât vineri şi unul dintre cei doi piloţi a rămas blocat adânc în teritoriul iranian. O misiune de salvare a comandourilor americane pentru a-l scoate în siguranţă pe ofiţerul specialist în armament a contribuit la evitarea unei escaladări dezastruoase a crizei politice pentru Trump.
Mii de oameni au fost ucişi în război în Orientul Mijlociu, inclusiv 3.546 în Iran, a declarat grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, şi aproape 1.500 în Liban, unde Israelul a vizat miliţia Hezbollah, susţinută de Iran.
Preţurile petrolului au oscilat marţi în jurul valorii de 110 dolari pe baril, pe măsură ce se apropia termenul limită stabilit de Trump şi existau puţine perspective vizibile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie de tranzit al petrolului la nivel mondial care a stârnit îngrijorări legate de inflaţie în întreaga lume.
Iranul a închis efectiv Ormuzul, o cale de transport pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale, care s-a dovedit a fi un puternic atu de negociere pentru Teheran, fiind reticent să-l cedeze.
Contractele futures pe ţiţeiul Brent au crescut cu 0,4%, la 110,19 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pe ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au urcat cu 0,8%, la 113,31 dolari.
