Pakistanul s-a dovedit a fi un intermediar-cheie între Iran și SUA, mediind o încetare a focului temporară și planificând să găzduiască începând de vineri negocieri pentru a se pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, scrie miercuri France Presse într-o analiză.
‘Pakistanul a obținut unul dintre cele mai mari succese diplomatice după mulți ani’, a declarat pe platforma X cercetătorul american Michael Kugelman, specialist în Asia de Sud. ‘De asemenea, el a demonstrat că mulți sceptici și critici, care nu credeau că are capacitatea de a duce la bun sfârșit o întreprindere atât de complexă și riscantă, s-au înșelat’, spune el.
‘Pakistanul are atuuri solide, fiind singura țară din regiune care menține relații bune atât cu Statele Unite, cât și cu Iranul’, explică fostul ambasador pakistanez la Teheran, Asif Durrani.
Pakistanul are o frontieră comună de 900 de kilometri cu Iranul, ceea ce a contribuit la crearea unor legături istorice, culturale și religioase profunde. Teheranul a fost primul stat care a recunoscut Pakistanul după obținerea independenței în 1947. Islamabadul a făcut același gest față de Republica Islamică după revoluția din 1979.
Cele două țări au cooperat și în lupta împotriva Moscovei în timpul invaziei sovietice în Afganistan. În prezent, cele două țări exprimă îngrijorări față de activitățile grupărilor armate transfrontaliere din regiunea Baluchistan.
Diplomația pakistaneză reprezintă, de asemenea, interesele diplomatice ale Iranului în SUA, unde Republica islamică nu are ambasadă.
În plus, Pakistanul este a doua țară din lume cu cea mai mare populație musulmană șiită, după Iran.
Puternicul șef al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a stabilit o relație personală cu președintele american Donald Trump. Generalul s-a deplasat la Washington împreună cu premierul Shehbaz Sharif anul trecut, după ostilitățile cu India.
Șeful guvernului pakistanez a salutat atunci intervenția ‘îndrăzneață și vizionară’ a președintelui american, în timp ce Munir a susținut ambițiile acestuia de a obține premiul Nobel pentru Pace, întrucât a împiedicat o escaladare a conflictului dintre Pakistan și India, două țări vecine care dispun de arme nucleare.
Pakistanul cunoaște Iranul ‘mai bine decât mulți alții’, recunoaște și Donald Trump.
Aceste relații personale au contribuit în timp la consolidarea legăturilor bilaterale americano-pakistaneze, sub influența intereselor strategice în schimbare.
De-a lungul vremii, raporturile dintre Washington și Islamabad au cunoscut suișuri și coborâșuri. Într-un timp, Pakistanul – aliat major neafiliat la NATO în ‘războiul împotriva terorismului’ – a fost acuzat de SUA că adăpostește jihadiști responsabili de atacuri împotriva trupelor coaliției internaționale din Afganistan.
Relațiile dintre ele au devenit și mai tensionate când trupele americane l-au ucis pe liderul Al Qaida, Osama bin Laden, pe teritoriul pakistanez, în 2011, fără a informa Islamabadul.
Pakistanul a fost acuzat de complicitate în adăpostirea liderului Al Qaida, considerat ‘creierul’ atacurilor din 11 septembrie 2001 împotriva SUA.
Pe plan regional, Pakistanul și Arabia Saudită au semnat în 2025 un acord strategic de apărare reciprocă, care a consolidat legăturile de lungă durată dintre cele două țări, dar a limitat totodată marja de manevră a Islamabadului în ceea ce privește sprijinul său pentru Teheran.
Guvernul Sharif tratează cu delicatețe Riadul, unde premierul pakistanez s-a deplasat recent pentru discuții cu prințul moștenitor Mohammad bin Salman.
Pakistanul întreține, de asemenea, relații strânse cu Beijingul, care, după cum a declarat Donald Trump pentru AFP, a contribuit la eforturile de a convinge Iranul să se așeze la masa negocierilor.
Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a găzduit luna trecută o reuniune cu omologii săi din Arabia Saudită, Turcia și Egipt pentru a discuta dezescaladarea conflictului, după care a plecat la Beijing pentru noi negocieri.
China, cel mai mare partener comercial al Iranului, s-a alăturat apoi aliatului său de lungă durată din Asia de Sud, solicitând un plan de încetare a luptelor care au cuprins Orientul Mijlociu, declarând că susține ‘rolul unic și important al Pakistanului în calmarea situației’.
China, Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul au oferit toate ‘sprijin pentru a se ajunge la o încetare a focului și a da o șansă eforturilor diplomatice de pace’, a declarat prim-ministrul Sharif pe X. De asemenea, el a mulțumit țărilor arabe din Golf pentru ‘angajamentul lor în favoarea păcii și stabilității în regiune’.
Neutralitatea este importantă pe plan economic pentru Pakistan, care depinde de importurile de hidrocarburi ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Continuarea perturbărilor ar fi agravat aprovizionarea cu carburanți, ar fi dus la o creștere a prețurilor și ar fi constrâns guvernul, aflat în criză de lichidități, să impună noi măsuri de austeritate.
Dacă războiul s-ar încheia definitiv, aceasta ar consolida nu numai stabilitatea regională, ci și statutul internațional al Pakistanului, într-un moment în care țara se află într-un conflict armat cu Afganistanul vecin și la mai puțin de un an după un schimb de atacuri militare cu marele său rival, India.
Prim-ministrul pakistanez a declarat că va găzdui delegațiile americană și iraniană în capitală începând de vineri.
‘Iranul se va simți mai în largul său la Islamabad, de aceea a acceptat medierea Pakistanului’, explică Asif Durrani, fost ambasador.
Dacă negocierile ar fi directe, ‘Pakistanul ar putea ajuta părțile să-și retușeze formulările în caz de impas’, a indicat fostul diplomat, adăugând că responsabili pakistanezi ar putea de asemenea servi ca intermediari dacă părțile ar refuza să se întâlnească față în față.
Israelul a anunțat că susține decizia lui Donald Trump de a suspenda atacurile împotriva Iranului, precizând totodată că armistițiul nu include Libanul.
Această afirmație contrazice o declarație făcută anterior de prim-ministrul pakistanez, care asigura că armistițiul se aplica ‘peste tot, inclusiv în Liban’, notează AFP.
