Preşedintele SUA, Donald Trump, este „în mod evident dezamăgit” de mulţi aliaţi NATO pentru că nu au susţinut războiul SUA şi al Israelului împotriva Iranului în măsura în care el şi-ar fi dorit, a declarat la CNN secretarul general al NATO, Mark Rutte, după întâlnirea cu Trump de miercuri.
Pe fondul criticilor aduse de Washington cu privire la faptul că aliaţii europeni nu s-au implicat în războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, secretarul general al NATO a spus că, în opinia sa, în războiul din Iran unele ţări membre NATO au fost puse la încercare şi au eşuat,
Comentariile lui Rutte au venit după o întâlnire cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, mai devreme în cursul zilei. Rutte a spus că a avut o discuţie „sinceră şi deschisă” cu Trump, „ca între doi buni prieteni”, în cadrul căreia republicanul şi-a exprimat dezamăgirea faţă de aliaţii Americii. El a declarat că înţelege dezamăgirea preşedintelui, dar a precizat că i-a atras atenţia şefului Casei Albe asupra faptului că multe ţări europene au contribuit în alte moduri, inclusiv prin asigurarea logisticii, a survolurilor, a bazelor şi a altor forme de sprijin.
Rutte a vorbit cu CNN la câteva ore după ce purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, l-a citat pe Trump spunând despre NATO: „Au fost suspuşi unui test şi au eşuat”, referindu-se la războiului cu Iranul. Şeful NATO a fost întrebat dacă el crede că ţările NATO au fost puse la încercare şi au eşuat. „Unele dintre ele, da, dar marea majoritate a ţărilor europene, şi despre asta am discutat astăzi, au făcut ceea ce au promis anterior într-un caz ca acesta”, a declarat Rutte la CNN.
TRUMP: AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA!
Cu toate acestea, Donald Trump a continuat să critice aliaţii din NATO după întâlnire. „NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVUT NEVOIE DE EI, ŞI NU VA FI ACOLO DACĂ VOM AVEA DIN NOU NEVOIE DE EI”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. „ AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAŢĂ MARE ŞI PROST ADMINISTRATĂ!!!” – a scris Trump pe Truth Social.
Întrebată înainte de întâlnire dacă SUA încă iau în considerare retragerea din NATO, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump va discuta probabil problema cu Rutte.
Rutte a refuzat să răspundă dacă preşedintele a spus că va încerca o retragere. „Ei bine, aşa cum am spus, există o dezamăgire, în mod clar, dar, în acelaşi timp, el a ascultat (cu atenţie) argumentele mele cu privire la ceea ce se întâmplă”, a spus Rutte când a fost presat cu întrebări pe această temă.
Rutte a insistat că o mare parte a Europei îl susţine pe preşedinte când vine vorba de eliminarea capacităţii Iranului de a „exporta haosul”.
Într-o declaraţie publicată miercuri, liderii dintr-o serie de ţări europene au salutat anunţul unui armistiţiu de două săptămâni între Iran şi Statele Unite şi au afirmat: „Guvernele noastre vor contribui la asigurarea libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”.
Mai multe ţări NATO – cu Spania în frunte, cea mai vehementă – s-au opus susţinerii campaniei militare a SUA împotriva Iranului, refuzând avioanelor militare americane accesul în spaţiul lor aerian sau refuzând să trimită forţe navale pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Casa Albă nu a dezvăluit detalii despre discuţiile cu Rutte.
Trump a numit în repetate rânduri NATO un „tigru de hârtie” şi a ameninţat în ultimele săptămâni că se va retrage din alianţa transatlantică formată din 32 de membri, argumentând că aliaţii europeni ai Washingtonului s-au bazat pe garanţiile de securitate ale SUA, oferind în acelaşi timp un sprijin inadecvat pentru campania de bombardamente americano-israeliană din Iran.
Deşi Trump a declarat marţi că atacurile asupra Iranului vor fi suspendate în cadrul unui armistiţiu de două săptămâni, repercusiunile conflictului au continuat să pună la încercare relaţiile dintre Washington şi aliaţii săi, iar consecinţele diplomatice ar putea persista mai mult timp. Leavitt a declarat miercuri că ţările NATO „au întors spatele poporului american”, care finanţează apărarea naţiunilor lor, şi că Trump va avea o „discuţie foarte sinceră şi deschisă” cu şeful NATO.
Trump a cerut ţărilor care depind de petrolul din regiunea Golfului să rupă blocajul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, dar este puţin probabil ca ţările europene să se alăture misiunilor de deminare sau altor misiuni menite să elibereze navigaţia atât timp cât ostilităţile continuă, potrivit a doi diplomaţi europeni, scrie Reuters.
UN „MOMENT PERICULOS” PENTRU ALIANŢĂ
Rutte, cunoscut în Europa drept o persoană în care Trump are încredere, a cultivat o relaţie cordială cu preşedintele american în ciuda tensiunilor şi s-a referit anul trecut la preşedinte ca fiind un „tată” care gestionează o încăierare între Israel şi Iran într-o curte de şcoală.
Un alt diplomat european a descris abordarea lui Rutte faţă de Trump ca fiind respectuoasă, dar eficientă.
Conflictul cu Iranul a agravat anxietăţile transatlantice legate de Ucraina, Groenlanda şi cheltuielile militare, deşi înalţi oficiali americani au asigurat în privat guvernele europene că administraţia rămâne angajată faţă de NATO, potrivit unuia dintre cei doi oficiali europeni, care a fost implicat în astfel de conversaţii.
„Acesta este un moment periculos pentru alianţa transatlantică”, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, acum expert la Royal United Services Institute, un think tank cu sediul la Londra.
Un oficial NATO a declarat că Rutte, în timpul vizitei sale la Casa Albă, va încerca să intensifice cooperarea în domeniul industriei de apărare şi să discute despre conflictele din Iran şi Ucraina.
NATO este o alianţă defensivă axată pe America de Nord şi Europa, şi nu este clar exact ce rol se aştepta Trump să joace aceasta în Orientul Mijlociu.
„Mă aştept ca el să continue dialogul privind Ucraina şi redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO”, a declarat un alt diplomat european de rang înalt, adăugând că fostul politician olandez a afirmat că membrii alianţei „ar trebui să se îndrepte spre deschiderea Strâmtorii Ormuz” după un armistiţiu.
Trump a discutat miercuri şi cu Emmanuel Macron, a declarat preşedintele francez într-o postare pe X.
NATO, UN „TIGRU DE HÂRTIE” PENTRU TRUMP
NATO, care include ţări europene, SUA şi Canada, a fost înfiinţată în 1949 pentru a contracara riscul unui atac sovietic şi a reprezentat de atunci piatra de temelie a securităţii Occidentului.
Concentrarea lui Trump asupra Orientului Mijlociu a ameninţat, de asemenea, să deturneze armele americane de la Ucraina, a cărei apărare este o prioritate majoră pentru majoritatea membrilor europeni ai NATO. Criticile lui Trump la adresa Ucrainei, angajamentul lui faţă de Rusia şi ameninţările de a prelua Groenlanda de la Danemarca, membră NATO, au alarmat aliaţii.
„A fost dezamăgit de refuzul NATO şi al altor aliaţi de a-l ajuta pe parcursul operaţiunii Epic Fury, chiar dacă efortul său de a distruge ameninţarea reprezentată de Iran este în beneficiul lor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. „Aşa cum a spus el, Statele Unite nu vor uita”, a punctat ea.
