Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și-a exprimat joi îngrijorarea legată de scăderea cu 23,1% a ajutorului public pentru dezvoltare în 2025, cauzat de reducerea contribuțiilor principalilor donatori, în frunte cu SUA, într-un context bugetar și geopolitic tensionat ce va marca și anul curent, transmite AFP.
Conform datelor preliminare publicate joi de OCDE, sumele consacrate ajutorului public pentru dezvoltare de către țările membre ale Comitetului de ajutor pentru dezvoltare (CAD) al organizației au însumat 174,3 miliarde de dolari în 2025, în scădere pentru al doilea an consecutiv.
Ajutorul pentru dezvoltare anticipat pentru 2025 scade la nivelul din 2015 și cu 4,2% în raport cu 2019, după ce crescuse cu 32,7% în perioada 2019-2023.
El reprezintă 0,26% din PIB al statelor din comitet, departe de obiectivul de 0,7% al Națiunilor Unite.
‘Este extrem de preocupant să constatăm că ajutorul pentru dezvoltare a înregistrat o scădere atât de brutală în 2025’, măsurată în termeni reali (ajustați cu inflația și cu fluctuațiile ratelor de schimb), a comentat președintele Comitetului de ajutor pentru dezvoltare, Carsten Staur, într-un comunicat.
Cu atât mai mult cu cât ‘epoca noastră se caracterizează prin nevoi umanitare în creștere, presiuni puternice care apasă asupra celor mai sărace și fragile țări, precum și prin incertitudini crescânde pe întreaga planetă și printr-o insecuritate masivă’, a subliniat el.
Pe fondul înmulțirii crizelor internaționale și al finanțelor publice în dificultate, multe țări dezvoltate și-au redus ajutorul pentru dezvoltare.
În timp ce 26 din cele 34 de state membre ale CAD și-au redus ajutorul pentru dezvoltare anul trecut, 95,7% din această reducere a aparținut principalelor cinci țări donatoare: SUA (-75,1), Germania (-17,4%), Franța (-10,9%), Marea Britanie (-10,8%) și Japonia (-5,6%).
Deși finanțarea sa a scăzut, Germania a luat pentru prima dată locul SUA ca prim donator (29,1 miliarde de dolari, față de 29 miliarde).
În raportul său, OCDE afirmă că ‘această scădere ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la eficiența și eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare care rămâne desfășurat, precum și la perspectivele incerte pe termen scurt pentru arhitectura internațională a finanțării dezvoltării’.
Această situație a penalizat programele de dezvoltare de bază, ajutorul umanitar și ajutorul dedicat costurilor cu refugiații, precum și, din punct de vedere geografic, Africa și țările cel mai puțin dezvoltate.
Și în cazul Ucrainei, ajutorul bilateral asigurat de țările CAD s-a redus cu 38,2%, la 10,3 miliarde de dolari, tras în jos de Statele Unite (-91,1%). Cu toate acestea, ținând cont de contribuțiile instituțiilor Uniunii Europene, ajutorul bilateral a înregistrat o creștere de 18,7%, la 44,9 miliarde de dolari, volumul de ajutor ‘cel mai important furnizat vreodată unei țări’.
OCDE, care va publica în decembrie cifrele definitive, anticipează că presiunile politice și bugetare se vor menține în 2026 și că ajutorul pentru dezvoltare va cunoaște o nouă scădere, de 5,8%.
Implicată într-un război costisitor cu Iranul, Casa Albă prevede, spre exemplu, în proiect de buget pentru 2027, să taie mai multe miliarde de dolari din ajutorul pentru dezvoltare sau pentru asistență umanitară, în timp ce dorește să crească semnificativ cheltuielile militare, deja colosale.
Printre statele care, dimpotrivă, au majorat în 2025 ajutoarele pentru dezvoltare se numără Danemarca, Ungaria, Italia, Luxemburg, Spania, Suedia, Islanda și Norvegia.
