Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, le cere aliaţilor din NATO să se unească pentru a apăra dreptul internaţional, în timp ce a respins ultimele comentarii ale preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la insula arctică, relatează Reuters.
Trump şi-a exprimat frustrarea faţă de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului pe care l-a lansat împreună cu Israelul, afirmând într-o postare pe reţelele sociale că alianţa militară nu a fost prezentă când a fost nevoie şi nu va fi acolo nici „dacă vom avea nevoie de ei din nou”.
„AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEŢĂ MARE ŞI PROST ADMINISTRATĂ”, a adăugat preşedintele amerincan folosind numai litere mari.
Nielsen a respins această caracterizare. „Nu suntem o bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care lucrează în fiecare zi ca buni cetăţeni globali, respectându-i pe deplin pe toţi aliaţii noştri”, a declarat el pentru Reuters.
Nielsen a subliniat importanţa menţinerii ordinii geopolitice postbelice, inclusiv a alianţei de apărare NATO şi a dreptului internaţional respectat la nivel global.
„Aceste lucruri sunt contestate acum şi cred că toţi aliaţii ar trebui să rămână uniţi pentru a încerca să le menţină. Sper că aşa se va întâmpla”, a spus el.
Aliaţii din NATO se străduiseră deja la începutul acestui an să găsească modalităţi de a menţine alianţa unită după ce Trump şi-a reluat eforturile de a prelua Groenlanda de la Danemarca, un alt membru NATO.
În ianuarie, Casa Albă a declarat că Trump lua în calcul utilizarea forţei militare în Groenlanda, ceea ce a determinat Germania, Franţa şi alte ţări europene să trimită mici contingente de trupe pe insulă, ca mesaj de solidaritate şi descurajare.
Trump a dat ulterior înapoi după discuţiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmând că a fost stabilit „cadrul unui viitor acord” , ceea ce a mutat conflictul din Groenlanda pe o cale diplomatică. Ultima sa postare pe reţelele sociale referitoare la insulă a urmat unei noi întâlniri cu Rutte, miercuri.
Discuţiile dintre Groenlanda, Danemarca şi SUA au început la sfârşitul lunii ianuarie, iar Nielsen a declarat că acestea continuă, fiind programate şi alte întâlniri.
Trump şi susţinătorii săi au insistat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a respinge ameninţările din partea Rusiei şi a Chinei în Arctica, iar Danemarca nu poate asigura securitatea acesteia.
Statele Unite au deja o bază pe insulă şi capacitatea de a-şi extinde prezenţa acolo în temeiul unui tratat din 1951.
„Ar fi ciudat, atunci când toate părţile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se ţină seama de acel acord (din 1951)”, a spus Nielsen, refuzând să ofere detalii suplimentare cu privire la ceea ce se discuta în cadrul negocierilor.
În ciuda discuţiilor, Nielsen a precizat că nu crede că Trump şi-a abandonat ambiţiile cu privire la insulă: „Nu văd ca dorinţa sa de a prelua sau controla Groenlanda să fi fost eliminată de la masa negocierilor”, a spus el.
