Prim-ministrul ungar Viktor Orban şi partidul său, Fidesz, se confruntă pe 12 aprilie cu primele alegeri strânse, după patru victorii zdrobitoare consecutive începând din 2010. În cei 16 ani de guvernare, Orban s-a confruntat cu critici internaţionale în legătură cu aspecte care ţin de standardele democratice, libertatea presei şi drepturile comunităţii LGBTQ, relatează Reuters.
ECHILIBRUL DE PUTERI ŞI LIBERTĂŢILE
Având o majoritate de două treimi, Orban a adoptat o nouă constituţie în 2011 şi a modificat sute de legi.
În timpul primului său mandat, Fidesz a obligat sute de judecători să se pensioneze în temeiul unor legi despre care UE a afirmat că încalcă normele sale. Curtea Constituţională a Ungariei a anulat ulterior anumite părţi ale respectivei legislaţii.
Criticii spun că noile reguli electorale au contribuit la consolidarea puterii Fidesz, favorizând partidele mari, redesenând circumscripţiile electorale şi acordând drept de vot etnicilor maghiari din Europa Centrală, dintre care majoritatea tind să-l susţină pe Orban.
Oamenii lui Orban deţin, de asemenea, funcţii de vârf în instituţii cheie.
Din 2022, el a guvernat frecvent prin decrete, împuternicit de starea de urgenţă declarată după ce Rusia a invadat Ucraina vecină.
Guvernul său a luat măsuri severe împotriva unor organizaţii neguvernamentale şi a înăsprit controlul asupra instituţiilor academice. Ca urmare, Open Society Foundations, fondată de miliardarul de origine maghiară George Soros, şi-a închis biroul din Budapesta în 2018 şi s-a mutat la Berlin, în timp ce Universitatea Central Europeană, o instituţie liberală de renume fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019.
Orban respinge acuzaţiile de subminare a democraţiei, afirmând că a primit mandate clare din partea alegătorilor pentru a rescrie legile.
MODEL CONSERVATOR DE DREAPTA
Orban s-a prezentat ca un apărător al identităţii culturale a Ungariei împotriva imigraţiei musulmane şi ca un protector al valorilor creştine împotriva aşa-numitei „ideologii de gen şi LGBT” şi a liberalismului occidental.
Guvernul său a redefinit căsătoria în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie şi a limitat adopţia de către cuplurile homosexuale şi drepturile persoanelor transgender.
În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a creat o bază legală pentru ca poliţia să interzică marşurile Pride, argumentând că acestea ar putea fi dăunătoare pentru copii şi că protejarea copiilor ar trebui să prevaleze asupra dreptului la întrunire.
Ungaria a construit un gard la graniţa sa sudică după criza migraţiei din 2015 şi a impus unele dintre cele mai stricte reguli de azil din Europa. Respingând imigraţia ca remediu pentru declinul demografic al Ungariei, Orban a încercat să stimuleze natalitatea în scădere prin stimulente fiscale generoase pentru familii.
CONTROLUL ASUPRA PRESEI
Orban a transformat peisajul media din Ungaria, ceea ce a dus la acuzaţii din partea Uniunii Europene şi a grupurilor pro-democraţie că libertăţile presei sunt restricţionate, acuzaţie pe care guvernul său o neagă.
Guvernul său a întărit controlul asupra presei de stat, inclusiv asupra mass-mediei audiovizuale, transformând-o într-o portavoce pro-guvernamentală, spun criticii.
Veniturile din publicitate canalizate către mass-media pro-guvernamentală au contribuit la promovarea unei acoperiri mediatice loiale şi în presa privată, în timp ce mai multe alte instituţii media au fost închise sau preluate de proprietari apropiaţi guvernului.
ESTUL ŞI VESTUL
Sub conducerea lui Orban, Ungaria, stat membru al UE şi al NATO, a urmărit o „deschidere către Est”, către Rusia şi China, promovând investiţiile de afaceri în Ungaria din partea acestor ţări – alături de fabricile de automobile germane – şi a susţinut interesele Moscovei în cadrul UE.
Orban a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în 2022, şi a criticat, dar a susţinut sancţiunile UE împotriva Moscovei. Cu toate acestea, el se opune ferm interzicerii livrărilor de energie din Rusia, afirmând că acest lucru ar distruge economia internă.
Tensiunile dintre Ungaria şi Ucraina s-au adâncit pe fondul mai multor probleme, inclusiv livrările de energie, iar Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană Ucrainei.
Ungaria a rambursat în 2013 toate datoriile restante faţă de Fondul Monetar Internaţional, în urma unui plan de salvare din timpul crizei financiare globale, iar datoria sa a recâştigat statutul de investiţie trei ani mai târziu.
Guvernul lui Orban a ţinut sub control deficitele fiscale şi datoria publică până când pandemia de coronavirus a inversat tendinţa. La sfârşitul anului trecut, guvernul şi-a majorat ţintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 şi 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale.
Cea mai mare taxă din Europa aplicată băncilor, naţionalizarea unor fonduri private de pensii şi o taxă aplicată companiilor de telecomunicaţii, energie şi comerţ cu amănuntul – în majoritate deţinute de străini – au contribuit la consolidarea finanţelor publice, dar au dus şi la confruntări cu Bruxelles-ul.
Odată ce oameni de afaceri şi oligarhi apropiaţi de Fidesz au achiziţionat părţi importante din aceste sectoare strategice, proprietatea maghiară a crescut, Orban afirmând la începutul acestui an că sectoarele bancar, media şi energetic au devenit în majoritate deţinute de maghiari.
Economia stagnează de trei ani.
CITEȘTE ȘI Alegerile din Ungaria ar putea pune capăt erei Orbán şi redefini locul ţării în Europa, dar orice scenariu rămâne posibil CITEȘTE ȘI Alegeri în Ungaria – Date tehnice despre scrutin. Posibile rezultate şi configuraţii politice 
