Premierul Ungariei, Viktor Orban, susţinut în mod unic atât de preşedintele american Donald Trump, cât şi de Kremlin, ar putea pierde controlul autoritar pe care îl exercită de 16 ani asupra ţării, indică sondajele de opinie, într-un scrutin care are loc duminică şi despre care mulţi unguri cred că va decide soarta ţării lor în Europa, relatează Reuters.
CITEȘTE ȘI Alegeri în Ungaria – Date tehnice despre scrutin. Posibile rezultate şi configuraţii politice CITEȘTE ȘI Alegeri în Ungaria – Cum s-a schimbat ţara în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban? CITEȘTE ȘI Alegeri în Ungaria – UE îşi doreşte ca viitorul lider al Ungariei să sprijine Ucraina. POLITICO: Nu este chiar atât de sigur. Peter Magyar sună adesea surprinzător de similar cu Viktor Orban CITEȘTE ȘI Postări coordonate de pe Telegram promovează naraţiuni pro-Orbán în ajunul alegerilor din Ungaria, potrivit unei cercetări
Orban, cel mai longeviv prim-ministru al Uniunii Europene, conduce Ungaria din 2010, consolidându-şi puterea prin restricţionarea presei independente şi a drepturilor democratice şi prin construirea unei „democraţii iliberale” care i-a adus susţinători în rândul extremei drepte europene şi în mişcarea „Make America Great Again” (MAGA) a lui Trump.
Cu toate acestea, trei ani de stagnare economică şi creşterea vertiginoasă a costurilor de trai, alături de îmbogăţirea oligarhilor apropiaţi guvernului, au stârnit furia alegătorilor.
Campania lui Orban a fost, de asemenea, afectată de relatările presei potrivit cărora guvernul său ar fi colaborat cu Moscova.
Un fost loialist al lui Orban, Peter Magyar, a exploatat cu succes nemulţumirea maghiarilor, iar partidul său de centru-dreapta, Tisza, conduce acum confortabil în majoritatea sondajelor.
Dar analiştii politici avertizează, de asemenea, că alegătorii indecişi, o redesenare a hărţii electorale în favoarea partidului Fidesz al lui Orban şi o proporţie mare de etnici maghiari din ţările vecine – care susţin în majoritate partidul de la putere – creează o atmosferă de incertitudine. Ei spun că orice scenariu, de la o supermajoritate a partidului Tisza – capabilă să modifice Constituţia – până la o majoritate a partidului Fidesz, rămâne posibil.
ALEGERI „ISTORICE”
Miza este cât se poate de mare atât pentru ţara din Europa Centrală cu 9,6 milioane de locuitori, cât şi pentru continent.
„Acesta este unul dintre cele mai importante scrutinuri din Europa şi pentru Europa din ultimii mulţi ani”, a declarat Gregoire Roos, directorul programelor pentru Europa, Rusia şi Eurasia la Chatham House.
„La Moscova, Ungaria a fost percepută ca un interlocutor preţios şi disturbator în cadrul UE – menţinând legături energetice şi adoptând, de departe, cel mai dur ton faţă de Ucraina decât orice altă ţară din UE. În Statele Unite, Ungaria a atras atenţia ca un laborator al politicii suveraniste”, explică Roos.
Sprijinul public al administraţiei Trump pentru Orban a fost încununat săptămâna aceasta de o vizită a vicepreşedintelui american JD Vance, care a atacat ceea ce el a numit „ruşinoasa” interferenţă a UE în alegeri. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a reacţionat şi a declarat că alegerile sunt „opţiunea exclusivă a cetăţenilor”.
Nici Moscova nu a întârziat să reacţioneze. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „multe forţe din Europa, multe forţe de la Bruxelles nu ar dori ca Orban să câştige din nou alegerile”.
Ungaria, care a criticat sancţiunile UE împotriva Moscovei, rămâne puternic dependentă de petrolul şi gazul rusesc. Invocând o dispută cu Kievul în legătură cu conducta de petrol Drujba, avariată de război, Orban, în vârstă de 62 de ani, a blocat un împrumut al UE către Ucraina convenit în decembrie, cel mai recent dintre numeroasele sale conflicte cu Bruxelles-ul.
VIZIUNI CONTRASTANTE
Liderul Tisza, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, s-a angajat să combată corupţia, să deblocheze miliarde de euro din fondurile îngheţate ale UE şi să-i impoziteze pe cei mai bogaţi, reformând în acelaşi timp sistemul de sănătate al Ungariei, aflat în stare de degradare.
El a declarat pentru Reuters că miza acestor alegeri este dacă Ungaria îşi poate consolida locul ca naţiune europeană şi îşi poate revigora economia, sau dacă va aluneca şi mai mult în tabăra autoritară.
„În doar câteva zile vom asista la o schimbare de regim”, a declarat Magyar miercuri, la un miting în oraşul Baja, promiţând să elimine diviziunile politice dintre maghiari.
„Aceasta este o ultimă şansă de a împiedica ţara noastră să devină un stat marionetă al Rusiei… Să nu permitem partidului Fidesz să scoată Ungaria din UE”, a îndemnat el.
Orban afirmă că doreşte să reformeze UE din interior şi nu să părăsească blocul. El a prezentat acest scrutin ca o alegere clară între „război sau pace”, spunând că adversarii săi ar trage Ungaria în războiul ce face ravagii în Ucraina vecină. Tisza neagă acuzaţia.
„Aceste alegeri sunt despre viitorul Ungariei. Alegerea este clară: dependenţă şi declin sau suveranitate, putere şi pace”, a declarat Orban marţi.
Pe de altă parte, partidul de extremă dreapta „Patria noastră” speră să câştige suficient sprijin pentru a deveni cel care înclină balanţa, deschizând posibil o cale pentru ca Orban să rămână la putere.
Dacă Tisza va câştiga, anularea schimbărilor juridice şi instituţionale pe care Orban le-a implementat cu o majoritate constituţională va fi o sarcină dificilă pentru un nou guvern, în cazul în care acesta va avea o majoritate simplă în parlamentul de 199 de locuri, arată Mario Bikarski, analist senior pentru Europa la compania de informaţii privind riscurile Verisk Maplecroft. Acest lucru ar putea duce la „un mediu de blocaj legislativ persistent şi la incertitudine politică”, a spus el.
Cu toate acestea, investitorii se concentrează, deocamdată, pe potenţialele aspecte pozitive ale unei victorii a partidului Tisza. „Sfârşitul regimului Orban ar oferi un impuls major economiei maghiare”, a declarat Holger Schmieding, economistul-şef al Berenberg. „Ar elimina un obstacol cheie în calea unei cooperări europene mai strânse şi ar deschide calea către sancţiuni mai dure împotriva Rusiei”, arată el.
