Un tribunal din Paris a găsit vinovată, luni, divizia Lafarge a producătorului de ciment Holcim de acuzaţiile că filiala sa siriană a finanţat terorismul şi a încălcat sancţiunile europene pentru a menţine o fabrică în funcţiune în nordul Siriei în timpul războiului civil din ţară, relatează Reuters.
Acesta a fost primul caz în care o companie a fost judecată în Franţa pentru finanţarea terorismului.
Sherpa şi ECCHR, cele două organizaţii care au intentat procesul iniţial, au calificat într-o declaraţie comună această decizie drept „o hotărâre istorică în lupta împotriva impunităţii corporaţiilor multinaţionale”.
Opt foşti angajaţi ai Lafarge au fost găsiţi vinovaţi, inclusiv fostul director general Bruno Lafont, care a fost condamnat la şase ani de închisoare. Avocatul său a declarat pentru Reuters că va face apel.
Un avocat al lui Christian Herrault, fostul director general adjunct al grupului Lafarge, care a fost condamnat la cinci ani de închisoare, a declarat că şi Herrault va face apel.
Judecătorii au stabilit că, între 2013 şi septembrie 2014, Lafarge a plătit în total 5,59 milioane de euro (6,54 milioane de dolari) unor grupuri jihadiste, printre care Statul Islamic şi Frontul Nusra, afiliat al-Qaida, ambele desemnate drept organizaţii teroriste de către Uniunea Europeană.
Preşedinta completului de judecată, Isabelle Prevost-Desprez, a declarat că plăţile efectuate de Lafarge au contribuit la consolidarea grupurilor jihadiste care au comis atacuri mortale în Siria şi în afara acesteia.
„PARTENERIAT COMERCIAL” CU STATUL ISLAMIC
„Este clar pentru instanţă că singurul scop al finanţării unei organizaţii teroriste a fost menţinerea în funcţiune a fabricii din Siria din motive economice. Plăţile către entităţi teroriste au permis companiei Lafarge să-şi continue operaţiunile”, a declarat Prevost-Desprez.
„Aceste plăţi au luat forma unui adevărat parteneriat comercial cu Statul Islamic”, a adăugat ea.
Producătorul de ciment a fost condamnat la plata unei amenzi de 1,125 milioane de euro (1,32 milioane de dolari), pedeapsa maximă prevăzută pentru o companie, aşa cum au solicitat procurorii.
„ Lafarge SA ia act de hotărârea instanţei, care se referă la o chestiune din trecut privind un comportament care a avut loc cu mai bine de un deceniu în urmă şi care a constituit o încălcare flagrantă a Codului de conduită al Lafarge”, a declarat compania într-un comunicat. „Decizia reprezintă o etapă importantă în demersurile întreprinse de Lafarge SA pentru a soluţiona această chestiune istorică în mod responsabil, iar compania analizează în prezent motivarea instanţei”, precizează comunicatul.
Holcim nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii.
Nu a fost clar imediat dacă şi ceilalţi foşti angajaţi găsiţi vinovaţi vor face apel. Aceştia au primit pedepse cuprinse între unu şi şapte ani, precum şi amenzi.
PENTRU CE DĂDEA BANI COMPANIA
Fabrica din Jalabiya, situată în nordul Siriei şi cumpărată de Lafarge în 2008 pentru 680 de milioane de dolari, a început să funcţioneze în 2010, cu câteva luni înainte de începutul revoltei siriene, la începutul anului 2011.
Angajaţii erau cazaţi în oraşul Manbij din apropiere şi trebuiau să traverseze râul Eufrat pentru a ajunge la fabrică. Printre plăţile efectuate, instanţa a constatat că peste 800.000 de euro au fost plătiţi pentru a asigura trecerea lor în siguranţă.
Alţi 1,6 milioane de euro au fost folosiţi pentru achiziţionarea de materii prime din cariere aflate sub controlul Statului Islamic, a declarat instanţa.
Lafarge a devenit parte a companiei Holcim, listată la bursă în Elveţia, în 2015.
Într-un caz separat din Statele Unite, Lafarge a recunoscut în 2022 că filiala sa siriană a plătit 6 milioane de dolari către Statul Islamic şi Frontul Nusra pentru a permite angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria.
Grupul a plătit 778 de milioane de dolari sub formă de confiscări şi amenzi, ca parte a acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în SUA.
Lafarge face, de asemenea, obiectul unei anchete în Franţa pentru complicitate la crime împotriva umanităţii, în legătură cu modul în care compania şi-a menţinut fabrica în funcţiune în Siria.
