Organizația de Management al Destinației Turistice (OMDT) Tulcea a reînceput, la finele săptămânii trecute, tururile gratuite prin municipiu oferite tuturor persoanelor care doresc să cunoască istoria orașului, primul tur din acest an prezentând ‘mahalaua grecească’ care a inclus atât clădiri de patrimoniu, cât și clădiri noi ridicate în locuri în care au trăit personalități ale urbei.
Tururile gratuite în municipiul Tulcea au debutat în anul 2024, atunci când au avut loc cinci asemenea evenimente. În anul următor, numărul lor s-a dublat, iar anul acesta, OMDT Tulcea și-a propus să organizeze cel puțin 15 tururi gratuite.
‘Vrem ca Tulcea să fie un oraș turistic și nu poate fi așa, dacă nu-și cunoaște trecutul. Este nevoie ca tulcenii să înțeleagă că trăiesc într-un oraș cu o istorie atât de bogată și o cultură atât de diversificată. Asta este baza dezvoltării turistice. Sâmbătă și duminică, au fost primele tururi gratuite din acest sezon turistic, iar anul acesta vrem să organizăm cel puțin 15 asemenea evenimente’, a declarat pentru AGERPRES managerul OMDT Tulcea, Alexandru Filip.
Turul prin mahalaua grecească a început în curtea Casei Avramide, acolo unde ghidul Adrian Dan le-a amintit celor aproape 30 de participanți că Imperiul otoman, care a stăpânit Dobrogea secole la rând, atunci când în Tulcea trăiau 14 minorități etnice, a împărțit actualul oraș în mahalale, despre relațiile internaționale dintre greci și români ale căror mărturii sunt cetățile de pe litoral, dar și despre proprietarul uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, Alexa Avramide.
‘Noi acum nu ne aflăm întâmplător în curtea unui fost coleg de oraș cu noi, Alexandris Avramidis sau Alexe Avramide sau Alexandru Avramide, depinde de contextul internațional. Pentru că atunci când a venit în Tulcea, era grec, Alexandris Avramidis, când grecii căutau ostași, el s-a dat albanez și se numea Alexe Avramidis, când albanezii căutau soldați, era român, Alexandru Avramide’, a povestit Adrian Dan.
Pe actuala stradă Progresului, fostă Sfântul Nicolae, el a atras atenția asupra trotuarului, un martor tăcut al istoriei.
‘Dacă ar fi să ne ghidăm după niște semne ale fostului oraș sunt aceste trotuare, din calcar marmorat, pe care pășim. Tulcea nu are un centru istoric consacrat, cum au alte orașe. Are vreo cinci, după părerea mea, iar în majoritatea vom vedea aceste trotuare. La început, erau lucioase, dar astăzi s-au mătuit’, a spus ghidul turului gratuit.
Călătoria prin mahalaua grecească a continuat prin fața clădirilor de patrimoniu reabilitate din fonduri private sau bani publici, unul dintre imobilele cu istoric fiind casa Lichiardopol, aflată în stare avansată de degradare, din cauza unui bloc ridicat prin anii 2010. Clădirea de patrimoniu are și o istorie.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO
‘Se spune că la etaj, la 1877, a fost semnat actul de alipire a Dobrogei de Țara Românească. E un fals. La 1964, când a început sistematizarea țării, foarte multe case și straturi de istorie au trebuit să fie rașchetate pentru a face loc noilor blocuri. Atunci, arhitecții au avut o misiune imposibilă, să convingă Partidul Comunist să salveze case de patrimoniu. Putem da exemplu Bucureștiul, unde hanul lui Manuc a fost salvat după ce s-a spus că acolo partidul a ținut ședințe secrete, atunci când era interzis. Nu este adevărat, dar clădirea a fost salvată. Așa s-a întâmplat și aici, cu această casă’, a amintit Dan Adrian.
Turul a inclus și o primă vizită în biserica ‘Buna Vestire’, clădire de patrimoniu, construită între anii 1848 și 1854, de comunitatea greacă, imobil aflat în lucrări de reabilitare, dar și fostul cinematograf ‘Popular’, iar ghid a fost de data aceasta preotul paroh Daniel Petre.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO
‘Eu am și plătit bilet când aici rulau filme, dar vorbeam cu unii de vârsta mea care spuneau că se cățărau pe gardul bisericii și vedeau filmul fără să plătească. Proprietar aici este Comunitatea greacă din Tulcea. În timpul comuniștilor, proprietatea le-a fost confiscată și transformată în cinematograf, iar după Revoluție a fost retrocedată. Sala a avut mai multe întrebuințări, inclusiv sală de bal, și era închiriată inclusiv de bresle’, a afirmat preotul paroh Daniel Petre.
Fostul cinematograf ‘Popular’ înseamnă atât o sală acoperită, care pe timpul lucrărilor de reabilitare a fost împărțită și include chiar un altar, dar și o grădină unde rulau filme în aer liber.
‘Cred că suntem printre puținii din Europa care acum, când bisericile se transformă în cinematografe, aici o sală de cinema este biserică’, a spus preotul paroh Daniel Petre.
Turul trece pe străzi neasfaltate, pe lângă case în paragină, multe reconstruite, cu grădini păzite de câini gălăgioși. Unele case vechi aflate într-o stare avansată de degradare nu au nici măcar nici măcar un proprietar.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO
‘Am înțeles că un dezvoltator imobiliar a cumpărat terenul din apropiere și intenționează să construiască un bloc, dar nu are cum pentru că această clădire nu are un proprietar’, spune ghidul Adrian Dan, referindu-se la un imobil pe care se mai vede sigla Rodipet.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO
Alte clădiri vechi au fost dărâmate în timpul comunismului, iar în locul lor au fost construite imobile moderne.
‘Aici a locuit Grigore Moisil. Tatăl lui, Constantin Moisil, a fost istoric, arheolog și un numismat român care a cerut să vină la Tulcea, pentru că știa ce poate oferi zona. A plăcut o învățătoare de aici de origine greacă, iar aici s-au pus bazele familiei Moisil. La vârsta de 4 ani, Grigore Moisil a fost nevoit să plece în Vaslui. În anii 1980, casa a fost demolată, terenul a fost valoros, iar la începutul anilor 2000 s-a construit această clădire modernistă, sediul Comunității Rușilor Lipoveni din România’, a menționat Adrian Dan.
Toate transformările din centrul vechi al orașului sau din mahalaua grecească au explicație.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO
‘Din contextelor internaționale, Tulcea a avut mereu de suferit, iar nota de plată a picat mereu pe umerii locuitorilor. Tot timpul a fost nevoie ca locuitorii să-și ridice din nou orașul și să-l reconstruiască de fiecare dată. Grecii au fost motorul urbanizării acestui oraș, din prisma modului lor de a vedea lucrurile. Ei au modelat orașul pe care-l vedem astăzi atât în case, instituții, canalizări, busturi. Ei au donat bani pentru construcția Colegiului dobrogean ‘Spiru Haret’ și au fost adevărați patrioți locali. În Primul Război Mondial, armata bulgară a făcut prăpăd în Tulcea, iar foarte multe documente de arhivă au dispărut, Monumentul Independenței și bustul lui Mircea cel Bătrân au fost distruse. După Primul Război Mondial, Tulcea nu și-a mai revenit la apogeul de altădată. Apoi a venit Al Doilea Război Mondial care a fost urmat de comunism. Comunismul a capturat toate proprietățile comunității elene, iar cei mai norocoși membri au putut sta într-o locuință în care erau proprietari, separați într-o cameră, iar în celelalte camere să fie chiriașii Partidului Comunist. După 1990, comunitatea elenă a reușit să dobândească sala elenă, dar și biserica, iar restul proprietății au plecat în proprietate privată. După Primul Război Mondial, au început să plece grecii, în 1930 (marea criză economică, n.red.), a mai plecat un val, în 1940, au început să plece bulgarii, în 1950, au plecat și germanii, iar în 1960, au plecat și evreii. Am rămas noi, care trăim în orașul lor, și ei care au trăit în orașul nostru’, a încheiat primul tur gratuit al orașului Tulcea, Adrian Dan.
La finele turului, el a fost aplaudat.
‘Am aflat foarte multe lucruri noi din orașul meu, despre clădiri pe lângă care trec zilnic. Am mai participat la vreo trei alte tururi și în fiecare aflu foarte multe elemente noi despre orașul meu. Contează foarte mult, pentru că specificul zonei este unic în România și sunt ultimele generații care pot duce mai departe povestea orașului’, a afirmat Răzvan Ignat, unul dintre participanții la primul tur gratuit al Tulcei.
