Deficitul de kerosen la nivelul Uniunii Europene, pe fondul dependenței de importuri și al dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare, deschide o oportunitate strategică pentru România de a deveni un furnizor regional, însă lipsa unei viziuni și a unei coordonări riscă să limiteze acest potențial, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
‘După ce România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene, autoanulându-și rolul energetic în cadrul Uniunii Europene și reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze din Marea Neagră, asistăm la repetarea aceluiași tipar. Criza generată de Războiul din Golf a creat o nouă oportunitate strategică – diminuarea deficitului de kerosen la nivel european – însă România pare din nou incapabilă să gândească și să acționeze în logica interesului strategic, riscând să rateze încă o șansă majoră’, apreciază specialistul, într-o analiză intitulată ‘Europa rămâne fără kerosen. De ce România nu intră în joc?’.
Potrivit sursei citate, strategia prezentată recent de Ministerul Energiei, de a crește exclusiv producția de motorină pentru piața internă prin rafinarea țițeiului din import, poate părea justificată în contextul unei crize sau al unui risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili.
În condițiile în care autoritățile susțin că un astfel de scenariu nu există, această abordare pare limitată, relevă analiza de specialitate.
‘Dintr-o perspectivă economică și strategică, ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen (combustibil de aviație) destinată pieței Uniunii Europene, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă pentru piața internă – un echilibru care depinde, desigur, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România’, consideră Chisăliță.
Totodată, o astfel de strategie ar trebui să fie însoțită de un demers mai amplu de poziționare a României la nivelul Uniunii Europene, ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a adăugat acesta.
‘Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului. Dacă România nu o face, nu este o problemă de resurse, ci de voință. Și, din nou, cel mai probabil va fi trecută la capitolul clasic: ‘România a fost acolo, dar nu a contat’, a adăugat specialistul.
