Un hormon numit FGF21 poate combate obezitatea la șoareci prin activarea unui circuit cerebral recent identificat, legat de metabolism. În mod surprinzător, acesta acționează în mezencefal – aceeași regiune vizată de medicamentele GLP-1, precum Ozempic și Wegovy -, însă printr-un mecanism complet diferit: în loc să suprime pofta de mâncare, FGF21 accelerează arderea energiei în organism. Descoperirea ar putea deschide, conform Science Daily, calea către tratamente mai precise pentru pierderea din greutate și afecțiunile hepatice.
Oamenii de știință au descoperit modul în care un hormon natural poate inversa obezitatea la șoareci, iar răspunsul se află în creier. Cercetătorii de la Universitatea din Oklahoma, Statele Unite, au descoperit că hormonul acționează prin trimiterea de semnale către o regiune a creierului care contribuie la controlul metabolismului și al apetitului. Aceasta este aceeași zonă generală vizată de medicamentele GLP-1 pentru pierderea din greutate utilizate pe scară largă. Constatările au fost publicate în jurnalul științific Cell Reports.
Hormonul, cunoscut sub numele de FGF21, a atras deja atenția ca potențială țintă pentru noi terapii. Medicamentele concepute să acționeze asupra acestei căi sunt testate în prezent în cadrul unor studii clinice pentru steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH), o formă gravă de boală a ficatului gras.
Dr. Matthew Potthoff, cercetător principal, și echipa sa s-au concentrat asupra înțelegerii exacte a modului în care apar efectele FGF21. Rezultatele lor arată că acest hormon acționează prin intermediul creierului posterior. ‘În studiile noastre anterioare, am descoperit că FGF21 transmite semnale către creier în loc de ficat, dar nu știam exact în ce zonă a creierului’, a declarat Potthoff, profesor de biochimie și fiziologie la Facultatea de Medicină a Universității din Oklahoma și director adjunct al Centrului de Diabet Harold Hamm din cadrul OU Health. ‘Am crezut că vom descoperi că acesta transmite semnale către hipotalamus (care este implicat pe scară largă în reglarea greutății corporale), prin urmare am fost foarte surprinși să descoperim că semnalul se adresa creierului posterior, unde se crede că acționează analogii GLP-1’, a spus el.
Mai exact, FGF21 interacționează cu două zone ale creierului posterior numite nucleul tractului solitar (NTS) și aria postremă (AP). Aceste regiuni comunică apoi cu o altă structură cerebrală cunoscută sub numele de nucleul parabrachial. Acest lanț de semnalizare este esențial pentru capacitatea hormonului de a influența metabolismul și de a reduce greutatea corporală.
‘Acest circuit cerebral pare să medieze efectele FGF21’, a spus Potthoff. ‘Sperăm că identificarea circuitului specific poate ajuta la crearea unor terapii mai țintite, care să fie eficiente, fără efecte secundare. Analogii FGF21 au efecte secundare precum probleme gastrointestinale și, în unele cazuri, pierderea masei osoase’, a adăugat cercetătorul.
Deși medicamentele FGF21 și GLP-1 vizează zone similare ale creierului, acestea acționează în moduri foarte diferite. Medicamentele GLP-1 reduc apetitul și consumul de alimente, în timp ce medicamentele FGF21 cresc activitatea metabolică, ajutând organismul să ardă mai multă energie și să piardă din greutate.
Potthoff și echipa sa sunt încrezători că această cercetare ar putea duce la noi tratamente atât pentru obezitate, cât și pentru MASH. ‘Deși acest studiu s-a concentrat asupra mecanismului prin care FGF21 reduce greutatea corporală, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a afla dacă acest circuit mediază și capacitatea FGF21 și a analogilor săi de a inversa MASH’, a afirmat el.
