Astfel, începând de vineri, niciun ucrainean nu mai primeşte în mod automat azil, la care aveau dreptul de la invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februaerie 2022. Autorităţile norvegiene numeau acest lucru ”protecţie colectivă”, care de-acum s-a terminat. De-acum, cazurile urmează să fie analizate caz cu caz, însă numai în cazul persoanelor care sosesc din vestul Ucrainei – considerat sigur, din cauză că se află departe de front.
Guvernul de la Oslo explică această schimbare prin faptul că a primit 85. 000 de ucraineni, mai mulţi decât vecinii săi nordici. Ministrul norvegian al Justiţiei Emilie Engen a argumentat într-o conferinţă de peresă că impactul acestui aflux de refugiaţi are consecinţe asupra locuinţelor, serviciilor de sănătate şi instituţiilor şcolare în mai multe comune.
”O parte tot mai mare” a acestor refugiaţi sunt ”bărbaţi, dintre care mulţi sunt la vârsta la care sunt apţi să lupte”, în timp ce Ucraina întâmpină dificultăţi în a-şi creşte armata pentru a respinge ofensiva rusă.
Nu mai puțin de 6,154 milioane de refugiați ucraineni erau înregistrați în toată Europa în a doua jumătate a lunii septembrie, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
Primele zece țări de destinație pentru ucraineni sunt, în ordine: Germania (1.190.255 de refugiați ucraineni), Polonia (957.505), Cehia (370.980), Regatul Unit al Marii Britanii (246.960), Spania (211.325), Italia (172.035), România (162.180), Republica Moldova (125.890), Slovacia (125.460), Olanda (117.840), conform ONU.
