Extrema dreaptă ar putea, pentru prima oară, să obţină duminică o victorie în alegerile legislative din Austria, pe fondul unui avans al partidelor radicale în Europa, într-un scrutin mai indecis ca niciodată, relatează AFP.
În pofida faptului că peste 6,3 milioane de algători dintre cele nouă milioane de locuitori îl plasează în frunte, controversarul lider al extremei drepte Herbert Kickl este departe de a fi sigur de faptul că se va instala la Cancelarie.
De ce conduce FPÖ?
Partidul austriac al Libertăţii (FPÖ) a înregistrat o redresare spectaculoasă, după ce se afla, în urmă cu cinci ani, la cel scăzut nivel, în urma scandalului de corupţie Ibizagate.
Denunţând imigraţia în toate direcţiile, măsurile anticovid, politicile de luptă împotriva modificărilor climatice sau sancţunile impuse Rusiei, în numele neutraliotăţii austriece, discursul său atrage.
”Ceea ce este deosebit de important este să avem din nou grijă de noi, austriecii”, declara o instructoare de sport, Anna Kollenc, în vârstă de 36 de ani, la un prim miting de campanie al lui Kickl la Graz.
Sondajele creditează FPÖ cu 27%, iar ÖVP (conservatori) cu 25%, căzând de sus. Aflaţi la putere din 1987 în această ţară prosperă din Europa Centrală, conservatorii au obţinut 37% dintre voturile exprimate în 2019, conduşi de către tânărul Sebastian Kurz.
Social-democraţii (20%) şi Verzii (8%), slăbiţi de trecerea lor la guvernare împreună cu ÖVP, sunt cumult în urmă.
Kickl a reuşit să ”lărgească spectrul subiectelor” dincolo de leitmotivul central al imigraţiei şi să ”seducă numeroşi alegători frustraţi de politica actuală”, declară AFP politologul Thomas Hofer. Sloganul său este ”îndrăzneşte noul”.
Comunicarea sa tăioasă de tip ”totul negru sau totul alb, a sedus” într-o perioadă de polarizare puternică a societăţii în contextul pandemiei, traiului scump şi bulversărilor geopolitice.
În pofida faptului că FPÖ a gustat deja puterea în Austria în trei rânduri, obţinerea primului loc în alegeri ar fi ”un cutremur” pentru această ţară alpină, consideră analistul.
Poate să ajungă la cancelarie?
Herbert Kickl nu va deveni, cu toate acestea, cancelar. ”Probabilitatea unei victorii este mult mai mare decât de a-l vedea în postul de şef al Guvernului”, declară el.
În acest sistem parlamntar obişnuit cu negocieri lungi, ÖVP „nu va accepta să fie partener minoritar” şi va prefera să se asocieze cu social-democraţii şi liberalii din Neos, prezice Hofer, un format în trei fără precedent.
Cancelarul conservator Karl Nehammer, în vârstă de 51 de ani, şi-a repetat în mai multe rânduri refuzul de a se alia cu un lider atât de radical ca Kickl, iar preşedintele ecologist Alexander Van der Bellen a anunţat că poate nu-l va invita să formeze un guvern.
Această soartă s-ar putea să nu-i displacă, până la urmă, liderului extremei drepte.
”Nu vă amăgiţi”, avertizează politologul, ”el s-ar putea acomoda unei asemenea situaţii, care i-ar permite să-şi cultive mesajul antielită” şi să semene dezordinea, în momentul în care Austria traversează una dintre cele mai proaste pase economice.
Austria, reflexul unei tendinţe în Europa?
De-a lungul lunilor, Nehammer şi-a înăsprit discursul împotriva imigraţiei, pentru a încerca să recupereze terenul pierdut. ”Guvernele europene sunt în prezent în defensivă, iar Austria nu face excepţie”, notează Thomas Hofer.
În urma unei campanii ”dificile” şi mai degarbă ternă, diferenţa faţă de FPÖ a scăzut.
Acest fost militar în vârstă de 51 de ani a promis ”stabilitate” şi şi-a promovat ”capacitatea de a gestiona crize”, cu ocazia furtunii sângeroase Boris, care a suspendat dezbaterile politice.
Pot, oare, conservatorii să creeze o surprinză în aceste condiţii?
În cazul în care dezmint sondajele, ei se vor afla într-o poziţie de forţă şi ar putea să fie tentaţi să construiască o coaliţie cu extrema dreaptă, care are un program economic apropiat, potrivit unor experţi.
Precedenta experienţă, în perioada 2017-2019, pătată de scandaluri, a lăsat un gust amar în ÖVP, dar nimic nu este exclus într-o ţară care a fost sancţionată în 2000 de Bruxelles din cauza alianţei ÖVP cu sulfurosul Jörg Haider.
Această reacţie este de negândit în prezent, în contextul unei ascensiuni a partidelor ultraconservatoare în toată Europa, de la Giorgia Meloni în Italia şi Robert Fico în Slovacia, la Geert Wilders în Olanda şi Marine Le Pen în Franţa.
