Într-un interviu acordat cotidianului elveţian Le Temps, Mirjana Spoljaric a declarat că „dreptul umanitar nu previne războaiele, ci reglementează modul în care acestea sunt conduse, astfel încât să fie posibilă ulterior negocierea şi construirea păcii”.
Cu toate acestea, afirmă ea, dreptul internaţional umanitar „este călcat sistematic în picioare de cei care conduc operaţiuni militare”.
„Situaţia actuală este extrem de periculoasă. Traumele create de conflictele în curs riscă să ne bântuie timp de decenii şi, din punctul meu de vedere, este esenţial să acţionăm acum”, a mai spus ea.
„CICR este supusă unei presiuni mari”
„Ne confruntăm cu conflicte de foarte mare intensitate într-un context extrem de polarizat. Neutralitatea CICR este supusă unei presiuni mari”, a adăugat ea, menţionând conflictele din Fâşia Gaza, Sudan şi Ucraina.
„Foarte puţine organizaţii îşi pot asuma rolul independent şi neutru pe care noi îl jucăm, fie că este vorba de evacuări de persoane în Sudan, eliberare de ostatici în Gaza sau vizite la deţinuţi în baza celei de-a 3-a şi a 4-a Convenţii de la Geneva”, a mai spus Spoljaric.
Cu toate acestea, notează ea, „accesul nostru la populaţii este tot mai împiedicat, exploatat”.
Garantul Convenţiilor de la Geneva
Crucea Roşie este garantul Convenţiilor de la Geneva care au fost adoptate în 1949 după cel de-al Doilea Război Mondial.
Conduse de valori care depăşesc credinţele şi graniţele, aceste texte codifică dreptul internaţional umanitar pentru a proteja civilii şi a limita impactul unui conflict armat.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a lansat vineri o iniţiativă cu participarea a şase ţări – Brazilia, China, Franţa, Iordania, Kazahstan şi Africa de Sud.
„Ideea nu este de a reinventa Convenţiile de la Geneva, care rămân texte legale solide, ci de a îndemna statele să le aplice”, a spus ea.
Potrivit şefei CICR, „acest lucru este cu atât mai important cu cât viitoarele acţiuni militare se vor baza în mare măsură pe noile tehnologii şi pe inteligenţa artificială, iar prevenirea conflictelor va fi şi mai crucială”.
„Nu lansăm un proces de negociere a unor noi convenţii”
Spoljaric a explicat că „cele şase state ale platformei se angajează să consolideze implementarea şi aplicarea universală, uniformă şi riguroasă a dreptului internaţional umanitar”.
„Nu lansăm un proces de negociere a unor noi convenţii”, a subliniat ea. Dar vor fi înfiinţate grupuri de lucru cu experţi din întreaga lume, în vederea elaborării de recomandări în 2026 pe care statele le-ar putea adopta, a mai spus ea.
„În concluzie, statele trebuie să facă din implementarea dreptului internaţional umanitar o prioritate politică”, a conchis ea.
