Măsura, semnată de preşedintele Luis Arce, „declară stare de dezastru naţional, din cauza amplorii impactului pagubelor produse de prezenţa incendiilor pe teritoriul naţional”.
Decretul va face posibilă canalizarea ajutorului internaţional şi transferul resurselor economice de la guvernul central către departamente.
Mai multe ţări din America de Sud sunt pradă incendiilor devastatoare de vegetaţie, care au făcut morţi şi au acoperit oraşele cu nori groşi de fum. Încălzirea globală este pusă sub acuzare.
Ultimul raport al autorităţilor boliviene, datând de la începutul lunii septembrie, anunţa 3,8 milioane de hectare de păduri şi pajişti distruse în această ţară cu 12 milioane de locuitori.
Dar, potrivit departamentului Santa Cruz, cel mai afectat, incendiile au devastat săptămâna trecută 7,2 milioane de hectare în regiune, o cifră care depăşeşte cu mult cele 4,2 milioane de hectare raportate în 2019.
Potrivit autorităţilor departamentale, această regiune – care are trei milioane de locuitori – se confruntă cu „cel mai mare dezastru ecologic” din istoria sa.
Printre celelalte departamente afectate se află Beni din Amazonia boliviană, în nord-estul ţării.
Potrivit Observatorului regional al Amazoniei, în ultimii cinci ani, incendiile au distrus aproape jumătate de milion de hectare în Amazonia, în special în Brazilia şi Bolivia.
Potrivit Observatorului european Copernicus, cea mai mare pădure tropicală a planetei a cunoscut în ultimele luni „cele mai grave incendii din ultimele două decenii”.
Experţii şi autorităţile consideră că incendiile, adesea de origine criminală, se răspândesc mai uşor din cauza secetei intense actuale.
În Bolivia, arderea pădurilor este o practică ancestrală în mediul rural, care începe între martie şi aprilie şi continuă până în octombrie.
