G7 include Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. UE în ansamblu, reprezentată de instituţiile sale, face, de asemenea, parte din grup.
”Preşedinţia G7 urmăreşte acum un angajament politic privind participarea la această… iniţiativă de împrumuturi pe la sfârşitul lunii octombrie, ceea ce ar permite tuturor creditorilor G7 suficient timp pentru a opera împrumuturile până la sfârşitul acestui an”, a declarat Dombrovskis Valdis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, Parlamentului European.
Împrumutul pentru Ucraina urmează să fie deservit din profiturile generate de activele ruseşti imobilizate în Occident.
Peste două treimi din active, aproximativ 210 miliarde de euro, se află în UE. Prin urmare, UE ar oferi cea mai mare parte – până la 35 de miliarde de euro (39 de miliarde de dolari) – a împrumutului.
”Există deja angajamente clare din partea Canadei, Regatului Unit şi Japoniei pentru a se implica”, a spus Dombrovskis.
El a spus că Statele Unite se reţin deoarece au nevoie de asigurări din partea Europei că banii generaţi de activele îngheţate vor fi disponibili pentru a rambursa împrumutul atât timp cât este necesar.
Problema este că decizia UE de a îngheţa banii Rusiei trebuie reînnoită la fiecare şase luni, în unanimitate, în blocul celor 27 de naţiuni.
Acest lucru creează incertitudine juridică, deoarece o ţară – cum ar fi Ungaria prietenoasă cu Rusia – ar putea opri reînnoirea.
Pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului, UE doreşte să prelungească perioada de reînnoire de la şase la 36 de luni, printr-un vot în unanimitate în octombrie, a spus Dombrovskis, adăugând că succesul este probabil, dar nu sigur.
”În absenţa unei astfel de schimbări, SUA se pot alătura iniţiativei, dar cu o sumă mult mai mică”, a spus el.
Partea UE a împrumutului trebuie să fie gata din punct de vedere legal în acest an, a spus el, pentru că UE va împrumuta banii împotriva securităţii bugetului UE, o opţiune disponibilă doar până la sfârşitul anului 2024.
